Editorial Peter Barta. Multi antreprenori romani nu sunt constienti de oportunitatile care exista pentru finantare

Intr-un raport publicat recent de Fundatia Post-Privatizare s-a evidentiat tendinta descrescatoare a investitiilor straine directe si reticenta bancilor de a acorda credite institutiilor mici si mijlocii. Acestea au fost in ultimii ani principalele directii pe care le-au abordat antreprenorii romani in vederea obtinerii fondurilor necesare pentru demararea activitatii.

Institutiile mici si mijlocii joaca un rol fundamental in redresarea economiei, pe fondul crizei financiare, care continua sa disrupa sistemele economice in pofida semnelor de crestere inregistrate anul acesta. Functia acestora in crearea de noi locuri de munca si flexibilitatea cu care pot inova si cu care se pot adapta ofera atat o solutie pentru rata de somaj, in continuare ridicata, cat si pentru stimularea productiei si a serviciilor. Cu toate acestea, pe masura ce creste gradul de inovatie, creste si gradul de risc, si astfel, obtinerea finantarii devine din ce in ce mai dificila, mai ales in lipsa unor cunostinte teoretice solide.

Antreprenoriatul la noi este inca tanar, iar solutiile pentru finantarea propriilor afaceri nu sunt la fel de dezvoltate ca in tari cu traditie antreprenoriala, precum Statele Unite sau Marea Britanie. Totusi, romanii s-au bazat in ultimii ani pe doua directii pentru asigurarea fondurilor necesare demararii activitatii: finantarea straina directa sau initiativele guvernamentale pentru sprijinirea institutiilor mici si mijocii.

Investitiile straine directe au contribuit semnificativ la stimularea cresterii economice in Romania, complementand investitiile domestice, mai ales in perioada 2006-2008. Insa, criza economica a determinat scaderea volumului acestora la nivel global. In cazul Romaniei, acestea au scazut de la an la an incepand cu 2008, influentand negativ numarul total de salariati.

Masurile guvernamentale includ, in termeni largi, programe de garantare/contragarantare, programe de finantare nerambursabila, cat si accesul la fonduri europene ca urmare a aderarii in 2007. Acestea, insa, au fost insuficiente pentru a contracara efectele crizei.

In cazul bancilor, programele de garantare si contragarantare raspund nevoii de garantii, acestea fiind de cele mai multe ori reticente in a acorda credite companiilor mici, si mai ales mijlocii. La polul opus, unii antreprenori considera creditele bancare ca fiind extrem de scumpe, afirmatie justificabila prin comparatia cu alte piete.

Numarul de firme care beneficiaza de garantarea/contragarantarea creditelor este mai mic decat cumulul celor care au nevoie.Atunci, cum pot obtine antreprenorii sustinerea financiara necesara pentru a-si derula activitate?

Deschiderea granitelor nu a coincis neaparat cu deschiderea perceptiilor, insa exista o tendinta prin care antreprenorii dezvolta atitudini pozitive in ceea ce priveste finantarile din afara.

Pe langa acestea, cultura de afaceri autohtona continua sa se dezvolte. Gama de solutii alternative de finantare, precum institutiile de capital de risc, business angels, incubatoare de afaceri, capata popularitate, insa suntem departe de nivelul din afara. De asemenea, multi antreprenori romani nu sunt constienti de oportunitatile care exista, atat la nivel national, cat si la nivel european sau international.

Astfel, alternativa-necesitate este educatia antreprenoriala, care releva atat oportunitatile, cat si modul in care antreprenorii pot aplica cu succes la solutiile de finantare. Romania nu sta foarte bine la acest capitol si asta este o problema de fond, pe care am sa incerc sa o dezvolt in articolele care urmeaza.

In continuarea editorialului semnat de Peter Barta, Business24 va publica un articol despre posibilitatile de finantare pentru firmelele nou infiintate.