Exista destui bani pe planeta pentru salvarea bancilor?

Principiile economice fundamentale nu mai conteaza in acest moment. Cel mai important lucru este daca guvernele SUA si vest europene au destula vointa si bani pentru a salva sistemul financiar global de la dezastru.

Rezerva Federala si-a luat angajamentul de a mentine dobanzile de referinta cat mai aproape de zero pana cel putin la mijlocul lui 2013.

Prin acest gest, Fed a reusit (pentru cateva ore) sa creasca bursele americane dupa doua zile de declin dramatic, mai ales in randul actiunilor financiare.

Vestea a venit la o zi dupa ce Banca Centrala Europeana a primit cu bratele deschise rolul de salvator, cumparand datoriile suverane ale Italiei si Spaniei.

Urmarea pasului facut de BCE a crescut valoarea obligatiunilor pe cale de scufundare ale celor doua state si le-a dat un moment de respiro institutiilor cale le detin.

Notiunea conform careia guvernele mondiale nu vor permite o prabusire economica a parut ca da roade, la mai putin de doua saptamani dupa ce Congresul SUA a amenintat sa arunce in flacari speranta poporului.

Intrebarea esentiala este cat va dura increderea invesitorilor in puterea politicienilor.

Scufundarea Bank of America

Actiunile Bank of America au cazut cu 20% pe 8 august. Pe langa problemele de pe piata financiara globala, Bank of America s-a lovit si de probleme la creditare ipotecara.

AIG (American International Group), salvata de guvernul american, a dat in judecata Bank of America pentru a recupera 10  miliarde de dolari din pierderile suferite de pe urma titlurilor ipotecare.

Intrebarea fireasca este daca AIG nu s-a consultat cu Trezoreria, care detine 76,6% din AIG, inainte de a arunca piata in aer prin lovirea celei mai mari banci americane, imediat dupa retrogradarea SUA de catre S&P.

Razboiul falimentelor

Se pare ca nu. "Conform principiilor noastre, Trezoreria nu interfereaza cu managementul de zi cu zi al companiei", a declarat Mark Paustenbach, purtatorul de cuvant al Trezoreriei.

Asadar, dupa ce oamenii abia incepusera sa creada ca guvernul american are lucrurile sub control, aflam ca nici macar nu poate opri o companie salvata de stat de la faliment din a arunca in aer Bank of America.

In plus, si cea din urma avea nevoie de un pachet de salvare de la stat pentru a se pastra pe linia de plutire.

Un lucru sigur este ca investitorii nu se simt foarte confortabil cu bilanturile marilor institutii financiare.

Pana ieri, existau 186 de astfel de institutii americane care tranzactionau la mai putin de 60% din valoarea lor oficiala, printre care Bank of America, Citigroup, Morgan Stanley si AIG.

Cumulat, acestea au avut o valoare bursiera de 300,5 miliarde de dolari, comparativ cu 686,4 miliarde de dolari, valoarea contabila.

Cercul vicios al subscrierilor

In iunie 2008, acelasi calcul arata ca 168 de institutii financiare aveau o valoare bursiera cumulata de 120,3 miliarde de dolari si o valoare contabila de 270,3 miliarde de dolari.

In acea perioada, in contextul caderii creditarii, declinul pietei devenea tot mai dramatic, fenomen contracarat de subscrierea datoriilor.

Caderea se accentua, ceea ce necesita si mai multe subscrieri. Si tot asa.

Un an mai tarziu, acest ciclu a fost intrerupt, multumita interventiei fara precedent a guvernului.

Cele mai mari banci din State au inceput sa raporteze profituri.

In acest moment, suntem la un pas de reluare a acestui cerc vicios.

Spre exemplu, Bank of America, care tranzactioneaza la 33% din valoare, a incheiat sedinta de ieri cu o capitalizare de piata de 68,6 miliarde de dolari.

Ce se intampla in Europa?

Asadar, Bank of America vrea sa ne faca sa credem ca buna-credinta in sine este mai valoroasa decat ceea ce spune piata in legatura cu valoarea companiei.

Investitorii nu cred acest lucru, bineinteles.

Ei vad o companie care trebuie sa stranga capital proaspat, chiar daca oficialii sai sustin ca nu este asa.

Cu cat scade pretul actiunilor, cu atat Bank of America trebuie sa emita mai multe actiuni pentru a linisti pietele, ceea ce generaza ingrijorare si diluare a actiunilor.

Acelasi scenariu se deruleaza in Europa din cauza crizei datoriilor suverane.

Cele 32 de companii din Euro Stoxx Banks Index au avut ieri o valoare bursiera de 313,2 miliarde de euro (444 miliarde de dolari) si o valoare contabila de 620,5 miliarde de euro.

Credit Agricole SA din Franta, a treia banca dupa active, tranzactiona la doar 34% din valoarea contabila.

Acum doi ani, oficialii din domeniul bancar i-au convins pe investitori ca cele mai mari institutii financiare care supravietuisera vor fi in stare sa se puna pe picioare.

In curand, cea mai sensibila intrebare poate fi daca exista indeajuns de multi bani pe planeta pentru a salva sistemul.