De ce creste economia SUA, iar cea a Europei nu?

Lasand la o parte toate discutiile despre economie, desfasurate de ambele parti ale Atlanticului, doua procentaje ies in evidenta: 5,7% si 0,4%. 

Acestea reprezinta cresterea economica inregistrata, in ultimul trimestru, de Statele Unite, respectiv de Europa.

Dar de ce exista aceasta diferenta? Decalajul poate fi atribuit, in parte, ciclurilor economice, dar si expansiunii artificiale a cifrei de crestere americane.

Pe de alta parte, sugereaza ca, in ciuda criticilor si a dificultatilor intampinate, SUA a reusit sa faca lucruri bune in lupta impotriva crizei economice, iar Europa nu prea, spun analistii internationali.

Chiar daca pachetul de stimuli financiari oferiti de Guvern n-a fost atat de eficient precum au declarat oficialii de la Casa Alba, dar nici atat de nefolositor cum sustin rivalii din Partidul Republican, a existat o combinatie de forte care a determinat o crestere economica peste asteptari.

Anul trecut, in aprilie, presedintele american, Barack Obama, a venit la un summit din Marea Britanie, intampinand scepticism in randul liderilor europeni un privinta valorii stimulilor economici si a testelor de stres pentru banci, acestia fiind convinsi ca sistemul de reglementare din Europa era mai bun.

Insa acum, lucrurile stau mai prost pe batranul continent, problemele bancare fuzionand cu datoriile mari ale statelor din Uniunea Europeana.

Totusi, o parte din procentajul de crestere economica a SUA poate fi atribuit modului in care s-a facut calculul, majorandu-se datorita faptului ca firmele si-au refacut inventarul.

De asemenea, cresterea economica nu s-a reflectat si intr-o redresare a pietei muncii.

Apoi, exista un ciclu economic diferint in SUA, fata de Europa.

Prima a intrat in criza cu un an mai devreme, iar cifrele ar putea reflecta, pur si simplu, faptul ca iese din criza.

Acest lucru nu explica totul, structura economica si deciziile luate jucand un rol important.

In primul rand, Federal Reserve, banca centrala americana, a fost mult mai agresiva decat Banca Centrala Europeana in reducerea ratei dobanzii de politica monetara.

In plus, chiar daca nu s-a schimbat legislatia in domeniul financiar, autoritatile au reusit sa ajute bancile sa-si "curete" bilanturile contabile si sa-si majoreze capitalul.

Potrivit analistilor de la The Wall Street Journal, faptul ca bancile americane si-au revenit mai rapid demonstreaza faptul ca interventia mai redusa a statului este benefica, economia americana fiind mai putin rigida si mai inclinata sa se ajusteze singura, pentru stimula cresterea.

Astfel, se pare ca testele de stres, prin care autoritatile din SUA au incercat sa afle care banci pot face fata unei crize si care nu, au functionat, fortand bancile sa-si majoreze capitalul minim.

Drept rezultat, finantarea a revenit la un flux aproape de normal. Dar nu totul a mers cum ar fi trebuit.

De exemplu, ingrijorarile privind faptul ca marile proiecte de infrastructura vor dura prea mult pentru a crea locuri de munca, au fost indreptatite.

Intre timp, Europa se lupta cu problemele legate de construirea unei unitati economice intre mai multe state.

Este mult mai dificil, din punct de vedere politic, sa introduci rapid masuri fiscale si sa coordonezi cheltuielile si sistemele de reglementare, cand sunt atatia lideri.

In plus, sectorul productiei din SUA, chiar si cel auto, si-a revenit mai rapid decat cel din Europa.

Toate aceste lucruri nu inseamna, insa, ca Statele Unite au scapat de criza si de datorii sau ca Europa nu va reusi sa gaseasca o modalitate de crestere.

Dar sugereaza ca ambele parti ar trebui sa invete una de la alta.