Europa, ingropata in datorii - toate proiectele mari sunt blocate

O cale ferata pentru trenuri de mare viteza intre Lisabona si Kiev, reconstruirea unui palat prusac in Berlin sau un nou centru pentru vizitatorii la Stonehenge sunt doar cateva proiecte mari europene amanate din cauza datoriilor guvernamentale.

Adancite in datorii, dupa decenii de imprumutat prea multi bani, si cu deficite bugetare uriase din cauza recesiunii, multe tari europene au hotarat sa renunte la cateva din proiectele costisitoare pe care le aveau inainte de criza, chiar daca implica renuntarea la o parte din infrastructura.

In mod special, visul de a vedea majoritatea tarilor din Europa legate de cai ferate pentru trenuri de mare viteza pare din ce in ce mai indepartat. Proiectul initial prevedea o retea unificata de cai ferate, bazata pe axe nord - sud, est - vest, legand orase precum Lisabona de Kiev si Londra de Budapesta, si extinderea retelelor din Germania si Franta pentru a include o mare parte din continent.

Insa Portugalia s-a vazut nevoita sa inghete constructia partii sale, in timp ce Ungaria renunta si la unele rute feroviare pe care le are deja, fara planuri sa adauge unele noi. Intre timp, producatorul trenurilor de mare viteza din Franta, Alstom, incheie contracte in China, Golful Persic si Statele Unite ale Americii, insa nu si in Europa.

Pe batranul continent se regasesc unele din cele mai mari economii din lume si unele din cele mai vizitate orase, prin urmare colapsul este foarte putin probabil. Insa, dupa ce Grecia s-a aflat aproape de intrare in incapacitate de plata, iar alte guverne au atins deficite bugetare record, din cauza problemelor financiare din ultimii trei ani, autoritatile incearca sa reduca o mare parte din cheltuieli.

Iar renuntarea la proiectele costisitoare este o cale mult mai buna de a face acest lucru, in comparatie cu disponibilizarile, reducerea salariilor bugetarilor sau majorarea taxelor si impozitelor.

Reducerea cheltuielilor, necesara dar periculoasa

Unii economisti, avertizeaza, insa, ca ignorarea proiectelor viabile de infrastructura poate fi riscanta, spunand ca statele europene ar trebui sa-si uneasca fortele si sa investeasca in infrastructura, construind si reparand caile ferate, cladirile istorice si centrele vechi ale oraselor, datorita carora Europa este un loc atat de atractiv pentru turisti, dar si pentru proprii locuitori.

"Trenurile noastre erau cele mai admirate din lume. Sistemul nostru de strazi era printre cele mai avansate", a spus Olivier Deleu, consilier al Guvernului francez pe probleme de transport, citat de Associated Press. "Astazi, exista putina motivatie pentru investitii. Dupa ani de politica bugetara indoielnica, am ajuns la un punct critic", a adaugat Deleu.

In Berlin, Guvernul a suspendat planurile pentru reconstructia unui palat prusac foarte cunoscut, din centrul capitalei germane. Palatul Stadtschloss a fost grav afectat in al doilea Razboi Mondial, apoi a fost demolat de comunistii est-germani, pentru a face loc noii cladiri a Parlamentului, care, ulterior, a fost demolata din cauza folosirii azbestului.

Desi ar reprezenta un adevarat simbol al reconcilierii, reconstructia sa ar costa 552 de milioane de euro, din care 440 de milioane ar trebui sa vina de la bugetul federal. Astfel, inceperea lucrarilor a fost amanata din 2012 pana in 2014.

In Marea Britanie, unul din primele lucruri pe care le-a facut noul Guvern al Partidului Conservator a fost sa anuleze sau sa amane 24 de proiecte aprobate de fosta guvernare, a caror valoare totala se ridica la 10 miliarde de lire sterline.

Planurile amanate includ construirea unui nou centru pentru vizitatori la Stonehenge, in valoare de 25 de milioane de lire sterline, desi mii de oameni se aduna acolo in fiecare an, pentru a sarbatori solstitiul de vara.

In Irlanda, bugetele reduse dramatic in ultimii doi ani au dus la taierea cheltuielilor pentru infrastructura cu 35 de procente anual, la numai 5,5 miliarde de euro in 2010. Astfel, intregul program de constructie de strazi, scoli si de dezvoltarea a sistemului public de transport a fost incetinit.

Unul din cele mai importante proiecte, care a fost amanat, este constructia unei linii de metrou din centrul capitalei, Dublin, spre singurul aeroport al orasului.

Nici sectorul privat nu are o situatie mai fericita in Irlanda. In 2008, din cauza prabusirii pietii imobiliare, s-a renuntat la constructia celei mai inalte cladiri din tara, care ar fi trebuit sa includa, la ultimul etaj, studiouri de inregistrare pentru formatia U2.

Efectele negative se vor observa in urmatorul deceniu

Inca de la terminarea celui de-al doilea Razboi Mondial, guvernele europene au acumulat deficite imense cheltuind miliarde pe infrastructura si sisteme de protectie sociala foarte generoase.

Generatiile viitoare, insa, vor fi nevoite sa plateasca niste facturi enorme, daca guvernele nu incep sa taie cheltuielile in curand, spun economistii.

"Criza datoriilor nu a provocat aceste probleme, insa le face mult mai dificile", a explicat Francois Rachline, directorului Institutului Montaigne, specializat pe probleme sociale si ecomomice.

Pe de alta parte, infrastructura este esentiala pentru orice economie. In acest an, Germania va cheltui 14,8 miliarde de euro in acest domeniu, inclusiv 5,7 miliarde de euro pentru autostrazi.

In Franta, aproximativ 175.000 de persoane lucreaza pentru Societatea Nationala de Cai Ferate, care cheltuie 5,1 miliarde de euro pentru intretinerea celor 2.000 de kilometri de cai ferate pentru trenurile de mare viteza, in acest an.

In plus, cheltuielile in infrastructura reprezinta un stimul economic foarte bun. Desi dureaza mult timp pentru a vedea profiturile, banii sunt folositi pentru achizitionarea bunurilor produse intern si pentru plata salariilor.

De exemplu, presedintele american Barack Obama a inclus proiectele de infrastructura in pachetul sau de stimuli financiari, alocand 8 miliarde de dolari pentru construirea de cai ferate pentru trenuri de mare viteza.

La randul sau, Germania a alocat 13,3 miliarde de euro pentru infrastructura, anul trecut.

Potrivit economistului Simon Tilford, de la Centrul pentru Reforma Economica, impactul cumulat al reducerii cheltuielilor si a cresterii reduse va fi "considerabil in urmatorii 10 - 15 ani", in special in domeniul infrastructurii si al educatiei.

"Ma tem ca se vor face reduceri unde nu trebuie, afectand multe lucruri care au facut din Europa un loc bun pentru afaceri si cu un standard de viata ridicat", a comentat Tilford.

Intră în reparații calea ferată Craiova - Turnu Severin - Caransebeș. Lucrările vor costa 4 miliarde de euro. Bani și pentru autostrada Paşcani-Suceava

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Sorin Grindeanu a anunţat că Executivul a alocat, joi, 20,1 miliarde lei pentru reabilitarea liniei feroviare Craiova- Drobeta Turnu...