Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Vremuri de restriste pentru Europa de Est

Vremuri de restriste pentru Europa de Est
In cursul verii, parea ca pentru Europa centrala si estica anul 2008 va ramane in amintire in principal prin interventia armata a Rusiei in Georgia - prima ocazie cand trupele Moscovei actioneaza intr-o alta tara europeana, dupa invazia din Cehoslovacia, din 1968.

Nu mai este valabil. Criza financiara globala a pus in umbra tot restul, chiar si criza din Caucaz. Daca efectele sale in regiune se prefigurau dinaintea intrarii trupelor rusesti in Georgia, abia ulterior a devenit clar impactul deplin.



Dupa ce a scapat de partea cea mai rea a crizei creditului declansata la mijlocul anului 2007, Europa centrala si estica simte din plin forta crizei agravate, incepand din septembrie.



BERD, care inainte promova o opinie destul de pozitiva privind capacitatea regiunii de a depasi furtuna, si-a redus previziunile si a prognozat declinul cresterii economice la mai putin de jumatate anul viitor, de la cota estimata de 6,3% anul acesta, la numai 3%.



Aceasta medie ascunde multe diferente de la o tara la alta, pe masura ce statele din regiune se indeparteaza de originile lor comuniste si isi dezvolta linii tot mai divergente.



La una din extreme se afla Ucraina si Ungaria, care au solicitat asistenta de urgenta de la FMI pentru a-si putea refinanta obligatiile externe.Letonia nu este departe, un acord cu FMI fiind aproape de finalizare.



Rusia, cea mai mare economie din regiune, isi epuizeaza rapid uriasele rezerve pentru a consolida bancile si cele mai mari companii ale sale.



Kazahstanul, avand rezerve mult mai mici, da curs unei strategii similare. In sud-estul Europei, economistii se framanta din cauza deficitelor de cont curent ale Romaniei, Bulgariei si Serbiei, primele trei economii din Balcani.



Numai Europa centrala - cu exceptia Ungariei - pretinde a fi un sanctuar de stabilitate, Polonia, Republica Ceha si Slovacia insistand toate ca pot depasi criza fara probleme, cu cresteri rezonabile anul viitor. Dar chiar si aici exista ingrijorari, Republica Ceha si Slovacia fiind ambele puternic dependente de industria auto europeana afectata de recesiune, iar Polonia primind sustinere in numerar pentru bancile sale, de la BCE.



Regiunea sufera in principal din cauza dependentei sale de finantele straine. Tarile sarace in capital din Europa centrala si estica nu ar fi putut realiza progresul rapid din ultimii ani, fara aceste fonduri.



Dar acum, ele sunt vulnerabile la atitudinea investitorilor care-si restrang activitatea in lumea intreaga, inclusiv pe pietele emergente.



Impactul afecteaza foarte puternic regiunea din cauza ca, in ultimii ani, Europa centrala si estica a fost cel mai mare consumator de uriase fluxuri de capital dinspre lumea dezvoltata spre economiile emergente - 365 de miliarde de dolari anul trecut, din totalul global de 700 de miliarde. Vreo 300 de miliarde de dolari din cifra ce-i revine Europei centrale si estice sunt datorii.



Rusia, Ucraina si alte state din fosta Uniune Sovietica sunt deosebit de vulnerabile din cauza ca o mare parte a finantelor lor externe erau asigurate prin intermediul pietelor de capital, care acum se redimensioneaza.



Noile state membre ale UE se bazau prea mult pe bancile internationale care cumparasera controlul asupra unei mari parti a industriei bancare a regiunii.



Se astepta ca aceste banci internationale sa atenueze socul pentru sucursalele lor locale. Dar criza a devenit atat de grava incat sunt temeri ca vor fi afectate pana si fluxurile interne ale bancilor.



Cu siguranta, bancile care au solicitat pachete de salvare de la guvernele din tarile lor vor avea de furca sa le explice contribuabililor autohtoni motivele pentru care ar trebui folositi banii dincolo de granitele nationale.



BCE a adoptat o viziune mai larga - furnizand fonduri tarilor din afara zonei euro.



BERD intrevede, de asemenea, un rol mult mai important pentru ea in sustinerea bancilor mai slabe care cu un an in urma ar fi putut beneficia de finantare din sectorul privat.



Pentru Rusia si ceilalti producatori de petrol din regiune, efectele declinului global al pretului titeiului sunt chiar mai importante. in conditiile in care petrolul se tranzactioneaza la aproximativ o treime din nivelul de 147 de dolari barilul, atins in vara, guvernele si-au vazut jumulite veniturile din export si taxe.



Situatia nu este mai buna nici in sectorul metalelor, a doua industrie la export din fosta Uniune Sovietica, dupa energie, pretul metalelor scazand.



Turbulentele nu elimina perspectivele pe termen lung pentru majoritatea tarilor din regiune, de crestere a veniturilor la standardele vest-europene. Cu forta lor de munca specializata si generand costuri mici, pietele lor interne mari si oamenii intreprinzatori, multe state raman destinatii atractive pentru investitii.



Noile state membre ale UE au avantajul suplimentar al integrarii, inclusiv garantiile de stabilitate externa, asistenta si promisiunea intrarii in zona euro, cum s-a intamplat deja cu Slovenia si cum se va intampla cu Slovacia de la 1 ianuarie.



Totusi, o recesiune prelungita in tarile dezvoltate ar putea complica si intarzia procesul de recuperare, mai ales daca tarile bogate vor raspunde prin politici protectioniste.



Intre timp, cum demonstreaza criza din Caucaz, regiunea este marcata de riscuri politice, emanand din mostenirea tulbure a prabusirii comunismului.



Din 2000, cand actualul premier Vladimir Putin a devenit presedinte, Moscova sustine o politica externa din ce in ce mai autoritara, in special privitor la fosta Uniune Sovietica, pe care o considera ograda sa economica si politica.



Decizia dlui Putin de a-l instala pe Dmitri Medvedev in functia de presedinte, anul acesta, nu a modificat directia Moscovei.



Originile conflictului georgian au radacini profunde in istoria complicata a Caucazului, ambele teritorii Abhazia si Osetia de Sud bazandu-se pe sustinerea ruseasca cu mult timp inainte de ostilitatile de anul acesta.



Dar decizia Rusiei de a interveni militar, de a-si desfasura soldatii permanent in Abhazia si Osetia de Sud si de a recunoaste cele doua provincii drept state, este un punct de rascruce.



Recurgerea la forta de catre Moscova starneste temeri in randul vecinilor Rusiei, ca s-ar putea ca si pe viitor sa-i vina mai usor sa recurga la forta, desi astazi nu exista vreun pericol iminent. Ucraina, cu baza sa navala ruseasca de la Sevastopol, la Marea Neagra, este deosebit de ingrijorata.



Rusia si-a atins principalul scop, de a opri continuarea extinderii NATO in fosta Uniune Sovietica. Planurile NATO de integrare a Georgiei si Ucrainei au fost amanate, probabil pentru multa vreme.



Largirea UE, in privinta careia Rusia are de asemenea suspiciuni, va fi si ea amanata, dar oricum Uniunea nu insista prea mult in aceasta directie.



Exact inaintea razboiului georgian, Republica Ceha a semnat un acord cu Washingtonul pentru construirea unei baze radar americane pe teritoriul ceh, element crucial al scutului american antiracheta. Imediat dupa razboi, Polonia i-a urmat si a convenit sa gazduiasca o baterie de rachete americane.



Moscova a raspuns amenintand cu desfasurarea de rachete in enclava sa, Kaliningrad, aproape de granita nordica cu Polonia. Pe fundalul temerilor referitoare la un nou razboi rece, toti ochii sunt atintiti asupra viitorului presedinte american, Barack Obama.



Primele indicii arata ca dl Obama vrea sa se concentreze asupra crizei financiare - deci ar putea fi pregatit sa amelioreze relatiile est-vest si poate sa amane instalarea scutului cu rachete.



Si UE este gata sa imbunatateasca relatiile cu Moscova, dupa ce a convenit luna trecuta sa lase deoparte preocuparile privind Georgia si sa inceapa discutiile privind un nou acord de parteneriat cu Moscova.



Bruxelles-ul spera ca o reducere a tensiunilor ar putea ajuta la stabilizarea pozitiei in framantatul teritoriu balcanic Kosovo, unde majoritatea etnicilor albanezi si-a declarat independenta fata de Serbia anul acesta si a obtinut recunoastere din partea SUA si a membrilor de frunte ai UE.



Totusi, Belgradul continua sa se opuna categoric - la fel ca Moscova.(FINANCIAL TIMES, Marea Britanie)



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 1255 ori