Decizii fara de care Microsoft nu ar fi fost...Microsoft

Primele zile din viata Microsoft au fost grele: nopti albe, pline de urgente, negocieri de contracte la sange si conflicte legale. La fel ca in cazul oricarui alt start-up. Care au fost deciziile si intamplarile care au transformat compania intr-un gigant?

Cofondatorul Microsoft, Paul Allen, ne ofera o viziune unica asupra inceputurilor Microsoft in cartea sa autobiografica "Idea Man", care a fost lansata saptamana aceasta.

El si Bill Gates au luat foarte multe decizii marete in prima perioada a companiei, dar au existat si o serie de intamplari norocoase.

Jurnalistii de la Business Insider au citit cartea si au selectat cateva evenimente care au ajutat Microsoft sa se transforme dintr-un startup dezorganizat in cea mai profitabila companie tehnologica din lume, cu 89.000 de angajati si venituri anuale de peste 60 de miliarde de dolari.

Totul a inceput de la o reclama

In 1974, Allen luase o pauza de la faultate si locuia in Massachusetts in apropierrea prietenul sau Bill Gates. Cei doi se straduiau sa-si dea seama cum sa-si construiasca o cariera in programare.

A vazut o reclama la un nou tip de microcomputer numit Altair 8080. I-a aratat reclama lui Gates si s-au gandit imediat ca ar putea sa adapteze codul BASIC pentru Altair.

Prima minciuna, primul contract

Gates l-a pus pe Allen sa-l sune pe Ed Roberts, CEO al MITS, compania care produsese Altair, si sa-i spuna ca mai au putin si finalizeaza versiunea BASIC. Evident ca nu era adevarat.

Roberts le-a zis ca va semna un contract cu primii care intra pe usa cu o versiune functionala a BASIC.

Gates si Allen au muncit intr-un ritm infernat timp de 8 saptamani, dupa care Allen a zburat la Alburquerque si i-a prezentant lui Roberts rezultatele. Functiona, asa ca au semnat contractul.

Un contract bine scris i-a ajutat in instanta

Gates si Allen au intuit ca Altair nu va fi vesnic in lumea microcomputerelor, asa ca cei doi s-au asigurat ca au drepturile sa licentieze limbajul BASIC si pentru alti producatori de calculatorare.

Cand Altair a intrat in colaps, Ed Roberts a devenit disperat si a reziliat cateva contracte de sublicentiere BASIC. Apoi a decis sa vanda MITS cate Pertec, care credea ca primeste la pachet si toate drepturile BASIC, inclusiv codul sursa. Microsoft si-a vazut singura sursa de venituri in pericol.

Din fericire, exista o portita de scapare. Pe vremea cand Microsoft semnase intelegerea cu MITS, Gates a angajat un avocat pentru a configura anumite clauze in contract, care prevedeau ca MITS sa promoveze software-ul Microsoft la capacitate maxima - sau contractul devine nul.

Confrom lui Allen, Roberts nu citise contractul inainte sa-l semneze.

Microsoft a castigat toate drepturile asupra BASIc. Putea chiar sa-l vanda si sa pastreze 100% din venituri.

Microsoft s-a aliat de la inceput cu japonezii

De pe cand era un mic startup, Microsoft a acordat o mare atentie Japoniei, unde IT-ul exploda. Compania a angajat un sales manager efervescent, pe Kay Nishi, care a reusit semnarea unui contract important cu NEC, in 1979.

Allen si Gates au facut numeroase calatorii de afaceri in Japonia, iar executivii de acolo livrau regulat noi calculatoare pe 8 biti la sediul Microsoft de langa Seattle.

Contractele cu japonezii au ajutat Microsoft sa devina liderul de necontestat al limbajelor software pentru microcomputere la inceputul anilor 80.

Dar Gates a rezistat inteligent sa devina partener exlusiv al unor companii japoneze cum ar fi Sony - dorea sa pastreze licenta BASIC cat de mult posibil.

Au refuzat oferta de preluare din partea Ross Perot

In 1979, Microsoft a primit o oferta de cumparare din partea miliardarului Ross Perot, care infiintase gigantul de procesare de date EDS si detinea o companie numita Perot Systems.

Gates a refuzat oferta, scriindu-i lui Perot ca se asteapta ca Microsoft sa-si dubleze veniturile pana la peste 2 milioane de dolari pana in 1980. Microsoft a depasit aceasta estimare, ajungand la vanzari de 2,4 milioane de dolari.

Allen s-a intalnit cu un programator numit Tim Paterson

Microsoft se descurca bine licentiind BASIC pentru computere pe 8 biti, dar compania era convinsa ca viitorul inseamna 16 biti. In 1979, Paul Allen a primit un telefon de la un designer numit Tim Pateson, care configurase prototipul computerului pe 16 biti. Colaborarea nu era atat de importanta, dar a pavat calea spre ceea ce a urmat.

A urmat IBM

Pana in 1980, IBM a decis ca nu mai poate ignora piata microcomputerelor si a decis sa-si faca intrarea pe acest segment semnand un parteneriat cu firme mai tinere. Un grup de executivi IBM le-au cerut in secret celor de la Microsoft sa livreze versiuni pentru 16 biti a BASIC si alte limbaje de programare pentru ceea ce avea sa fie IBM Personal Computer - primul PC din lume.

IBM i-a cerut, de asemenea, Microsoft sa recomande pe cineva care poate livra un sistem de operare pe 16 biti. Microsoft i-a trimis catre Digital Research, cu sediul la Santa Cruz, care aproape ca finalizase versiunea pe 16 biti a sistemului de operare CP/M.

Fondatorul Digital isi pilota avionul, asa ca IBM s-a intors la Microsoft pentru sistemul de operare

Intr-o poveste care a devenit o legenda in lumea tehnologiei, cand IBM a vizitat Digital Research, seful Gary KIldall era plecat sa-si piloteze avionul. Allen confirma aceasta poveste, dar spune ca Kildall zbura in interes de afaceri, nu pentru distractie.

Sotia lui Kildall si partenera sa de afaceri, Dorothy, au refuzat sa semneze contractul de confidentialitate al IBM, cerandu-le sa semneze ei un contral de-al Digital.

IBM s-a intors la Microsoft spunand ca nu pot lucra cu Digital, partea legala ocupandu-le prea mult timp. Asa ca IBM le-a cerut celor de la Microsoft sa realizeze un sistem de operate pe 16 biti.

Microsoft a licentiat un sistem de operare al Seattle Computer pentru o suma infima

Allen isi aminteste intalnirea cu Tim Paterson de la Seattle Computer. Patterson i-a spus ca a "carpit" un sistem de operare pe 16 biti numit Quick and Dirty Operating System, sau QDOS.

Gates - care era furios ca Gary Kildall a periclitat proiectul IBM - nu a vrut initial sa bata palma, dar ulterior a realizat ca ar putea pierde intregul contract cu IBM daca IBM nu va gasi un sistem de operare.

Asa ca Microsoft a ajuns la o intelegere cu presedintele Seattle Computing, Rod Brock, sa plateasca 25.000 de dolari pentru aceste licente. In 1981, Microsoft s-a intors si a cumparat tot sistemul de operare de la Brock.

Seattle Computers a dat apoi in judecata Microsoft pentru a obtine o cota mai mare din venituri. Allens spune ca Microsoft a cedat deoarece erau ingrijorati de verdictul instantei.