Titlurile de Stat - Retrospectiva

Sectiunea curenta va prezinta evolutia din ultimii 2 ani inregistrata pe Piata Primara (de emisiune) a Titlurilor de Stat (piata cuprinzand doar certificate de trezorerie "Treasury-bills" in prezent, adica titluri cu scadenta de sub Sectiunea curenta va prezinta evolutia din ultimii 2 ani inregistrata pe Piata Primara (de emisiune) a Titlurilor de Stat (piata cuprinzand doar certificate de trezorerie "Treasury-bills" in prezent, adica titluri cu scadenta de sub 1 an *). Datele sunt cele comunicate oficial de catre MFP (MF) si BNR saptamanal si "stocate" statistic pe situl BNR.



* Exceptiile confirma regula si cuprind doar diversele emisiuni de titluri de tip "Treasury notes" (titluri cu maturitate intre 1 si 3 ani) - emise in conditii speciale (in afara pietei) cu scopul acoperirii unor "gauri" din economia nationala - acumulate precum "puroiul" la un Bancorex, o Compania Romana de Petrol, o Banca Agricola etc. Pt. CRP si BA au fost emise chiar si titluri pe 5 ani, insa total atipice - adica in conditii cu totul speciale ("cumparate" de catre BNR, ajustabile oricaror conditii ale pietei si conditiilor macro in sens larg etc.)

Clasicele (in Vest) "Treasury Bonds" (obligatiunile de tezaur) - cele care dau de fapt "reperul" de credibilitate al oricarei economii nationale, reflectand si rating-ul tarii respective pe piata internationala - nu au fost emise inca la noi.

Explicatia e relativ simpla: nimeni nu e inca dispus sa finanteze Statul Roman pe termen lung - in conditiile in care Guvernele se pot schimba peste noapte, iar diversele echipe ce se perinda pe la Palatul Victoria adopta politici de cele mai multe ori incoerente si neconvergente, cu alte cuvinte proverbiala siguranta de 100% a Statului (teoretica - care are de fapt in spate spectrul "tiparnitei de bani") nu convinge la noi nici un rezident
Iar Romania nu "a lasat" inca nerezidentii sa-i cumpere titlurile - lucru periculos dealtfel avand in vedere stadiul nostru de convertibilitate limitata

Observati din grafic cum Datoria Publica Interna s-a "umflat" practic in ultimii ani pe fondul cresterii nevoii de finantare "exogena" (din afara) a bugetului de stat, ajungand treptat pana la sume de jumatate de milard de dolari lunar (la o "rotatie" pe perioade de cca. 3 luni, in special, dar si cu ceva exceptii de 4 si mai ales 6 luni).

Avand in vedere faptul ca aceasta finantare "exogena" indispensabila bugetului a fost disponibila pentru o perioada lunga doar din surse interne, costul acesteia a fost ridicat, Statul fiind deseori aflat "la mana bancilor" - adica fortat sa accepte dobanzi de multe ori impovaratoare.
De cealalta parte, nu trebuie ignorat faptul ca bancile nu-si mai permiteau sa finanteze o economie reala vlaguita si generatoare de mari riscuri, asa ca si-au jucat aceasta carte cum au putut mai bine

Se observa cum in finalul anului 2000 volumele de finantare de pe piata interna s-au redus considerabil odata cu "iesirea" Romaniei pe pietele internationale de capital. Cei 150 milioane USD din toamna 2000 (suma extinsa ulterior, sub acelasi "aranjament financiar", in ianuarie 2001) au redus presiunea "rostogolirii" datoriei interne.

Nu e mai putin adevarat insa ca si scaderea drastica a dobanzilor din primul trimestru al anului 2000 a contribuit esential la acest fenomen - de atunci incepand de fapt procesul de calmare si chiar scadere a "presiunii balonului" datoriei interne.
Acea coborare drastica a dobanzilor la licitatiile "T-bills" a fost determinata in special de profesionalismul pe atunci nou-instalatului Guvern Isarescu, ale carui abordari coerente "macro" - si in acelasi timp coordonate cu BNR - au fost imediat "detectate" si au influentat pietele de profil.

Un al treilea motiv al scaderii drastice a volumelor de finantare bugetara de pe piata interna "T-bills" (mai ales in trimestrul 4 2000) a fost dat de "Executia Bugetara" - incluzand aici si cheltuieli sub program ale unor ministere, dar mai ales colectarea mult peste asteptari la anumite capitole de venituri - in special cele care au contribuit la aducerea unei parti de economie "subterana" la suprafata (si ma refer aici mai ales la inceperea "declararii profiturilor", fenomen produs - natural - in urma scaderii majore a impozitului specific la inceput de an 2000)

Daca volumele au scazut drastic pe piata specifica inca din trimestrul 3 2000 (si mult mai accentuat in ultimul trimestru), nu acelasi lucru se poate afirma despre "randamente" (dobanzi), care si-au revenit din "optimismul" verii (palierul 40-45%) si au ramas "sus".
Dobanzile au reflectat astfel nesiguranta bancilor (ca si a clientilor majori ai acestora - participanti pe piata prin intermediul lor) in lumina "ratarii" tintei inflatiei pe 2000, dar si atitudinea reticenta in fata declaratiilor unui guvern nou-instalat si ale carui politici reale - ca de fiecare data la noi - pot lua pe parcurs oarecare distanta fata de declaratiile initiale

Totusi, dobanzile reale (cele nominale minus inflatia curenta estimata - daca doriti, un fel de "medie virtuala" intre cea inregistrata pana in prezent si cea anticipata) au ramas scazute la aceasta schimbare de Guvern, contrastand pozitiv cu "derapajele" inregistrate pe parcursul mandatelor unor echipe cum au fost "Ciorbea" si "Vasile".

Dobanzile pe aceasta piata "T-bills" ar putea scadea insa doar daca Guvernul Nastase vine cu solutii credibile de rezolvare a marilor probleme care pot crea "derapaje inflationiste" pe parcursul anului 2001 - intre care problema tarifelor energetice artificial "tinute" (in scop preponderent electoral) de precedentul Guvern ocupa un loc central
Daca vor exista asemenea solutii (repet - credibile), acest fapt - coroborat cu primele rezultate "palpabile" in reducerea inflatiei - ar putea determina o reducere a dobanzilor pe aceasta piata - in cel mai optimist scenariu undeva dupa aceasta primavara.

In final (dar nu in ultimul rand), va reamintesc ca piata descrisa aici este segmentul "de referinta" al pietei monetare romanesti, determinand indirect - dar esential - toate celelalte dobanzi ale pietei romanesti: atat cele de piata "monetara" = sub 1 an, dar si de piata a creditului pe termen lung - "specie pe cale de disparitie", din pacate, in ultimii ani la noi, insa al carei reviriment este asteptat cu ardoare in urma relansarii economiei reale

© February 2001 Radu Limpede & VoDaNet Team, all rights reserved.

Adauga comentariu

Propune sondaj