Bancherii nu au cerut BNR diminuarea expunerilor pe Romania

Surse din piata bancara au declarat pentru NewsIn ca discutiile cu usile inchise de la banca nationala (BNR) de luni seara nu s-au axat pe reducerea expunerilor pe Romania ale bancilor cu capital strain, insa intalnirea de la Bruxelles de joi cu reprezentantii FMI ar putea furniza unele surprize.

Reprezentantii celor mai mari noua banci locale cuprinse in Acordul de la Viena, dar si ai unor institutii cu active nete mai mici, s-au intalnit luni seara la banca nationala la invitatia guvernatorului Mugur Isarescu.

Discutiile s-au axat pe starea economiei, dar si a unor indicatori bancari, in prezenta ministrului Finantelor Publice, Sebastian Vladescu.

"Nu a fost vorba de intentia vreunei banci de a-si diminua expunerile pe Romania", a declarat pentru NewsIn un bancher.

Conform aceleiasi surse, insa, daca vreuna din bancile-mama va decide la Bruxelles sa-si diminueze expunerile pe Romania, "va face public ulterior" acest lucru.

Potrivit altei surse prezente la intalnire, nici o banca nu a adus in discutie micsorarea expunerilor.

"Ma indoiesc ca si-ar diminua cineva expunerile. Daca esti aici, in Romania, esti aici ca sa faci bani, nu?," a declarat sursa citata.

Alti patru bancheri prezenti la discutii si contactati de NewsIn s-au abtinut de la orice comentarii. Joi, 22 iulie, primele noua banci din piata dupa valoare activelor nete, semnatare ale Acordului de la Viena, se vor intalni la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene si ai Fondului Monetar International (FMI).

Din partea BNR va participa la discutii vice-guvernatorul Cristian Popa, au mai spus sursele citate.

Intalnirea de la Bruxelles precede cu patru zile sosirea in Bucuresti a misiunii FMI, pentru a cincea revizie a acordului stand-by, necesara acordarii celei de-a sasea transe din acord, in valoare de aproximativ 900 de milioane de euro.

Anterior, un oficial al BNR a declarat pentru NewsIn ca principalele noua banci nu vor cere, cel mai probabil, la Bruxelles, reducerea expunerilor pe Romania.

"Stiu pozitia generala, participantii nu au exprimat nimic oficial in sensul reducerii expunerii pe Romania", a spus reprezentantul BNR.

Acordul de la Viena, semnat in 2009 de principalele noua banci cu expunere semnificativa pe piata locala (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank si Piraeus Bank), are la baza promisiunile bancherilor potrivit carora vor mentine expunerea totala pe Romania si vor injecta capital in subsidiarele locale, daca va fi necesar.

"Pana acum nu sunt informatii legate de intentia lor de a-si diminua expunerile.

De altfel, bancile nu au cerut niciodata sa-si reduca expunerile pe Romania. Aranjamentul de la Viena este mai mult un gentlemen's agreement (acord de onoare - n.r.), iar ce s-a intamplat pana acum a reliefat o vointa nedistorsionata a bancilor de a-si mentine expunerile, avand in vedere calitate lor de investitori strategici, pe termen lung", a mai spus oficialul bancii centrale.

"Pana in prezent, bancile nu au cerut niciodata reducerea expunerilor", a declarat anterior un oficial al Raiffeisen Bank Romania.

Cu toate acestea, guvernatorul Mugur Isarescu a facut in urma cu cateva zile declaratii referitoare la posibilitatea diminuarii expunerilor unor banci care, in lipsa activitatii, se vad cu banii blocati in piata romaneasca.

In conditiile blocarii procesului de creditare, BNR ar putea accepta, insa, diminuarea unor detineri, intrucat astfel s-ar imbunatati imaginea statistica a datoriei pe termen scurt.

Marile banci din regiune s-au intalnit ultima oara in martie, la Atena, cu FMI si arbitrii pietelor financiare, pentru a rediscuta termenii Acordului de la Viena.

"In cadrul initaitivei de la Viena, exista intalniri regionale pe care le facem cu marile banci si intalniri cu reprezentantii grupurilor dintr-o anumita tara", a precizat seful misiunii Fondului Monetar International (FMI) in Romania, Jeffrey Franks.

In urma acordului initial, sprijinul constant dat de bancile-mama s-a alaturat finantarii FMI si CE, pentru sustinerea economiilor in criza cu ajutorul unor lichiditati care sa asigure bancilor un indice de solvabilitate suficient (de peste 10%), dar si surse suficiente pentru a re-lansa creditarea, in special in sectorul real al economiei.