BNR, prinsa intre tinta de inflatie si capitalurile speculative

Miercuri, 19 Ianuarie 2005, ora 14:32
1159 citiri

Cresterea deficitului de cont curent la peste 6% din PIB si intarzierea "reformelor structurale de adancime" lasa autoritatilor, pentru anul 2005, o marja de manevra limitata in deciziile de politica economica.Isarescu a recunoscut ca pe "altarul" dezinflatiei a fost sacrificata marja de competitivitate a exportatorilor romani si in plus s-a permis adancirea deficitului contului curent. Interventiile bancii centrale nu se vor opri din mai multe motive. O data pentru ca leul nu mai poate creste foarte mult deoarece ar arunca economia in haos in eventualitatea iesirii capitalurilor speculative.

Pe de alta parte, tinerea monedei nationale in frau costa mult si, pe deasupra, cursul ei a ramas principalul mecanism de lupta cu inflatia. Deficitul de cont curent nu mai poate fi adancit, iar politica fiscala aduce presiuni. Despre toate acestea, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a vorbit, ieri, intr-un interviu acordat Mediafax.

2004, cel mai bun an economic

Pentru economia romaneasca, anul recent incheiat a fost cel mai bun de dupa 1989. A fost obtinuta o rata de crestere sustinuta, de circa 8% in termeni reali, concomitent cu reducerea ratei inflatiei la 9,3%. Cu toate acestea, cresterea deficitului de cont curent la peste 6% din produsul intern brut (PIB) si intarzierea reformelor structurale de adancime lasa pentru anul 2005 o marja de manevra limitata autoritatilor in deciziile de politica economica pe care le vor avea de urmat.

Exportatorii, sacrificati pe "altarul" dezinflatiei

"Personal cred ca pretul platit de exportatori pentru succesul dezinflatiei din 2004 este disproportionat de mare, dar ca efortul remarcabil depus in anul trecut pentru ca inflatia sa ajunga pentru prima oara dupa 1989 la o singura cifra a meritat sa fie facut. Cu atat mai mult cu cat rata medie anuala a inflatiei scade fata de anul precedent pentru al saptelea an consecutiv.

Performanta fiscala buna in 2004

Trecand la analiza mixului de politici din 2004, trebuie spus ca performanta fiscala a avut o contributie importanta in reducerea ratei inflatiei. Scaderea in continuare a deficitului consolidat al statului, pana la o valoare preliminata de circa 1% din PIB, a temperat cererea agregata, infirmand anticiparile privind o relaxare bugetara din considerente de ordin electoral.

Conlucrarea dintre politica fiscala si cea monetara a fost si in 2004 foarte buna, contribuind la contrabalansarea efectului inflationist rezultat din cresterea veniturilor personale peste sporul productivitatii.

Dobanda a ramas inalta in termeni reali

Dobanda bonificata de BNR la depozite (rata de politica monetara a bancii centrale) a fost redusa prudent in cursul anului 2004, in sapte pasi, incepand din luna iunie, cu un nivel cumulat de 4,25 puncte procentuale, dar a ramas relativ inalta in termeni reali.

Aprecierea leului a ajutat decisiv dezinflatia

BNR a lasat ca fortele pietei sa duca la intarirea leului, pentru ca, ajungand la un nivel confortabil al rezervelor internationale, si-a permis acest lucru. Iar aceasta apreciere a leului a contribuit, intr-adevar, la calmarea presiunilor inflationiste in partea a doua a anului trecut.

Am fost categoric ajutati in acest sens de faptul ca in cursul anului 2004 s-a produs o crestere semnificativa a influxurilor de valuta din alte operatiuni decat cele de comert exterior. Nu este cazul sa ne amagim: exista riscul ca deficitul balantei comerciale sa conduca la o pozitie nesustenabila a balantei de plati, ceea ce ar putea genera un flux masiv de capital in sens invers, cu efecte negative persistente.

Daca banca centrala ar incerca sa apere un nivel al cursului leului semnificativ mai slab decat cel ce echilibreaza cererea cu oferta, intrarile valutare ar creste mult, pana in momentul in care interventiile ar deveni imposibile, iar cursul s-ar aprecia brusc si puternic, oferind castiguri foarte mari celor care au mizat pe o asemenea evolutie.

Pornind de la toate considerentele expuse mai sus, BNR a decis mai intai ca presiunile din piata pentru aprecierea leului sa fie aduse la cunostinta publicului, pentru ca operatorii sa aiba un ragaz necesar adaptarii la noile conditii. In mod special au fost avuti in vedere exportatorii, care au de suferit cel mai mult de pe urma tendintelor pietei.

Ulterior, banca si-a moderat ca volum operatiunile de pe piata valutara, iar in final a anuntat ca interventiile ei vor fi numai ocazionale.

In mod practic, regimul valutar, definit prin flotarea controlata a leului, nu se modifica, dar componenta de flotare dobandeste o pondere mai ridicata, iar cea de control, una mai scazuta.

Valoarea bunurilor tarii creste, importurile se ieftinesc

In general si intre anumite limite aprecierea leului este o tendinta pozitiva, un lucru de dorit pentru orice tara. O data cu aprecierea monedei nationale, toate activele tarii - pamantul, cladirile, investitiile, etc. - isi sporesc valoarea fata de strainatate. Este greu de acceptat ca aprecierea leului in 2004 a fost neasteptata; BNR a vorbit in repetate randuri despre aceasta eventualitate.

Mai degraba aprecierea leului a fost un fenomen care nu a fost crezut, nici dupa ce el s-a intamplat. Exista numeroase avantaje din aprecierea monedei nationale. Cel mai rapid vizibil este accelerarea dezinflatiei - implicit, sunt generate conditii pentru reducerea ratelor dobanzilor.

Un alt efect benefic priveste stimularea restructurarii economiei, intrucat aprecierea leului obliga la reducerea costurilor atat pe exportatori, cat si pe concurentii locali ai produselor ce se pot importa. Cu toate acestea, aprecierea monedei nu este un panaceu, iar actiunea ei nu este nelimitata. Prima limita este data, desigur, de insasi dimensiunea influxurilor valutare autonome.

Acestea nu pot creste la nesfarsit, iar daca dezechilibrul contului curent al balantei de plati devine cronic, la un nivel considerat de piata ca nesustenabil, intrarile financiare se pot converti in iesiri, inrautatind sever situatia.

A doua limita vine din capacitatea economiei de a continua sa genereze exporturi si sa reziste la ieftinirea importurilor.

2005 - interventiile nu se vor opri

Obiectivul primordial al Bancii Nationale pentru 2005 este continuarea procesului de dezinflatie. Tinta de 7 la suta in decembrie 2005 fata de decembrie 2004, ce urmeaza a fi reconfirmata impreuna cu guvernul, reprezinta o etapa calitativ noua in normalizarea cadrului macroeconomic si in apropierea de standardele europene in materie.

Pentru indeplinirea acestui obiectiv, Banca Nationala va continua utilizarea unora din instrumentele si actiunile care au dat rezultate si va adopta noi strategii de lucru, consistente in raport cu etapa in care am intrat. Va continua orientarea prudenta din anul precedent, in ceea ce priveste reducerea dobanzilor, dar se are in vedere si o componenta de recalibrare, corespunzatoare noului palier de inflatie.

Relaxarea fiscala poate altera indicatorii economici

Marja de manevra a BNR pentru a contracara presiunile inflationiste pe parte fiscala este extrem de limitata in 2005, deoarece dobanzile sunt la niveluri inca ridicate, iar cursul leului s-a apreciat destul de mult.

Desigur, Banca Nationala analizeaza si oportunitatea utilizarii altor instrumente cu caracter monetar care sa contribuie la continuarea procesului de dezinflatie. Majorarea insemnata a salariilor reale, operata in ultima parte a anului trecut, va avea impact deplin in 2005; reducerea impozitelor directe suplimenteaza venitul disponibil; intrarile de capital, sub forma de investitii directe sau speculative, tensioneaza la randul lor cererea solvabila interna.

In general, trebuie sa fim constienti de faptul ca marja de manevra pentru construirea unui mix adecvat de politici este ingustata de reducerea potentialului de utilizare a unora din factorii care au actionat semnificativ in 2004 pentru reducerea presiunilor inflationiste (aprecierea in termeni reali a leului, deteriorarea contului curent al balantei de plati si reducerea importanta a deficitului public consolidat).