Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Economistul-sef al BNR explica de ce trebuie amanata majorarea pensiilor cu 40% in 2020

Economistul-sef al BNR explica de ce trebuie amanata majorarea pensiilor cu 40% in 2020


Amanarea majorarii punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 la 1,775 lei este singura masura capabila sa aduca deficitul in apropiere, dar marginal peste limita de deficit bugetar de 3%, a declarat, miercuri, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Valentin Lazea, intr-o conferinta de specialitate.

"Nu exista alternativa la prorogarea, la amanarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea 127/2019, aceasta fiind singura masura capabila a aduce deficitul in apropiere, dar marginal peste limita de deficit bugetar de 3%. De altfel, Legea pensiilor prevede, in mod interesant, ca ea, legea, intra in vigoare la 1 septembrie 2021, deci atunci are ea termenul de intrare in vigoare, cu exceptia cresterii care s-a facut deja la 1 septembrie 2019 si cresterii care intra in vigoare de la 1 septembrie 2020. Deci, din punct de vedere strict formal, nu trebuie modificat decat aliniatul 2, litera b din toata legea. Altceva poate sa ramana acolo. Prorogarea cresterii cu 40% a punctului de pensie din septembrie 2020 poate avea loc urmand ca bugetul sa ofere o crestere mult mai mica, de ordinul a catorva procente, deci o crestere totusi, care oricum va reprezenta o crestere, si nu o reducere a pensiilor actuale, care oricum va duce la depasirea deficitului de 3%, dar cu putin peste aceasta valoare, nu cu doua sau trei procente, care oricum va fi finantata din bani pe statul roman nu ii are. Adica din imprumuturi din ce in ce mai scumpe, pentru ca toata aceasta Lege a pensiilor se bazeaza pe bani pe care statul roman nu ii are pur si simplu", a spus Valentin Lazea.

Potrivit acestuia, multi decidenti, dar si cetateni, isi inchipuie ca o ajustare bugetara de 2,5% - 3% din PIB este "floare la ureche" si ca se poate face prin colectarea mai buna a impozitelor, taxarea suplimentara a pensiilor speciale, concedierea masiva a personalului bugetar si asa mai departe, insa aceasta este o opinie gresita. El a atras atentia ca 0,1% din PIB inseamna un miliard de lei, iar "a te juca cu cifre de magnitudinea 2,5%, adica 27 de miliarde de lei sau 5,5 miliarde de euro inseamna ca traiesti pe alta lume".

Valentin Lazea a aratat ca masura de taxare suplimentara a pensiilor speciale ar putea aduce cel mult un miliard de lei la buget in fiecare an, o colectare mai buna a TVA ar putea insemna cel mult 5 miliarde de lei, daca e urmarita cu multa perseverenta timp de mai multi ani, iar revenirea la impozitarea dividendelor cu 10% ar putea aduce cel mult un miliard de lei. La fel, concedierea a 5% dintre bugetari, adica 60.000 de oameni, ar aduce cel mult 0,6% din PIB.

Toate aceste masuri adunate inseamna 1,2-1,3% din PIB, a spus acesta, iar daca sunt aplicate anul viitor "o mai scoatem la capat", insa "ce te faci in 2021?".

Economistul-sef al BNR a subliniat, in cadrul conferintei, ca in urma cresterii punctului de pensie la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019 rezulta un deficit suplimentar de circa 3,3 miliarde de lei sau 0,3% din PIB pentru ultimele patru luni din acest an si de 10 miliarde de lei pentru 2020 sau 0,9% din PIB. Majorarea punctului de pensie la 1.775 de lei, cu 40%, va avea ca efect un deficit suplimentar de 10,6 miliarde de lei sau 0,96% din PIB in cele patru luni ale anului 2020, respectiv 31,8 miliarde de lei sau 2,7% din PIB pentru intreg anul 2021. Astfel, in loc de un deficit de 3% din PIB, vom avea doar ca efect al Legii pensiilor deficite de 3,6% din PIB in acest an, 4,5% din PIB in 2020 si 5,7% din PIB in 2021. Cifrele nu implica o recesiune, iar PIB-ul va creste robust in acesti ani.

"Si, ca sa fie cireasa de pe tort, calculele de mai sus nu iau in consideratie o alta bomba cu fitilul aprins care sta sub bugetul consolidat al Romaniei si anume planificata recorelare a pensiilor presupusa a avea loc in 2021 pentru a corecta inegalitatile dintre persoane iesite la pensie in ani diferiti, corelare care va adauga un deficit suplimentar, repet necesar a fi finantat prin imprumuturi externe, de circa un punct procentual din PIB, astfel incat, in 2022, deficitul ar fi de 6,5% din PIB. Astea sunt cifrele. Asta e aritmetica!", a sustinut Valentin Lazea.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 1240 ori