Intrebat dac? actuala criza financiar?, pornit? din SUA, ar putea amana adoptarea de Romania a monedei unice europene, prev?zut? s? aib? loc in 2014, Mugur Is?rescu, guvernatorul BNR, a r?spuns c? e prematur s? vedem toate detaliile crizei financiare ?i impactul asupra Romaniei pan? in 2014. Poten?ialul crizei este destul de mare ?i s-ar putea ca o bun? parte dintre elementele care dau configura?ia sistemului mondial din prezent s? se schimbe pan? atunci. Nu sunt prezic?tor. Este posibil.
Is?rescu a subliniat c? economia Romaniei
nu va fi afectat? in mod direct, pia?a financiar? local? fiind lipsit? de
produsele “toxice” de creditare. Indirect ins?, efectele sunt vizibile ?i ?in
mai ales de zonele economice care pot fi afectate de sc?derea apetitului fa??
de risc al investitorilor, cum este cazul Bursei de la Bucure?ti, dependent?
aproape integral de banii ?i de increderea str?inilor.
Adoptarea monedei unice de Romania in 2014
reprezint?, de altfel, una dintre temele importante ale discursurilor politice
din ultima vreme. Pre?edintele Traian B?sescu a declarat recent c? se teme de
ratarea termenului ?int? 2014 pentru adoptarea euro, atacand direct actualul
guvern pentru politica fiscal? pe care o duce. De cealalt? parte, premierul
C?lin Popescu T?riceanu sus?ine in continuare c? 2014 este un termen viabil.
Dincolo de declara?iile politice, atat guvernatorul BNR, cat ?i majoritatea
speciali?tilor financiari locali, dar mai ales cei de peste grani??, s-au
declarat in repetate randuri reticen?i in a da ca sigur? trecerea la euro la
data stabilit?.
Ce ne d? ?i ce ne ia moneda unic? european?
Principalele beneficii ale renun??rii la
leu ?i ale adopt?rii monedei unice europene sunt dobanzile mai mici la
imprumuturi, eliminarea riscului valutar ?i acumularea unui capital de
incredere consistent din partea investitorilor. “In acel moment, moneda
na?ional? va fi euro. Asta inseamn? c? dac? ne vom imprumuta o vom face in
euro, la dobanzi similare celor practicate de celelalte b?nci europene”, ne-a
declarat Radu Cr?ciun, director de investi?ii la Interamerican Fond de Pensii.
La ora actual?, acest lucru ar echivala cu sc?derea dobanzii la imprumuturi de
la circa 11% la doar 5%, prin trecerea de la lei la euro.
Inlocuirea leului cu euro va pune cap?t ?i
riscului valutar. Facturile la serviciile sau bunurile pl?tite in euro nu vor
mai varia de la o lun? la alta. Eliminarea riscului valutar va fi perceput? de
investitori drept un semnal foarte important de predictibilitate, altfel spus
vor putea calcula mult mai exact gradul de risc pe care il prezint? afacerile
din Romania, nemaifiind nevoi?i s? aloce marje mari de eroare din cauza varia?iilor
cursului leu/euro. Nu in ultimul rand, trecerea la euro va obliga statul s? fie
mult mai atent asupra felului in care cheltuie?te banii, mai exact il va for?a
s? renun?e la cheltuirea excesiv? a bugetului, limita deficitului bugetar
conform normelor europene fiind stabilit? la maximum 3%.
Riscurile adopt?rii monedei europene nu
sunt ins? nici ele de neglijat. Cel mai mare, care dureaz? relativ pu?in, din
fericire, este lan?ul de scumpiri ce are loc la trecerea de la leu la euro,
cauzat de rotunjirea in plus a pre?urilor de c?tre comercian?i in urma
procesului de conversie.
In Germania, Fran?a ?i Italia, scumpirile
datorate trecerii la euro au dus, la acea vreme, la greve din partea
sindicatelor ?i la manifesta?ii in strad?. La acest risc se adaug? ins? ?i
altele, mai grave, pe termen lung.
“BNR va pierde una dintre principalele sale
atribu?ii, respectiv stabilirea dobanzii de politic? monetar?, parghie prin
care banca central? poate lupta cu infla?ia”, spune Cr?ciun. Asta inseamn? c?
dac? ast?zi Romania ar trece la euro, dobanda cheie din Romania, care
influen?eaz? dobanzile practicate de b?ncile comerciale, ar cobori de la 10,25%
in lei la 4,25% in euro, nivel stabilit de Banca Central? European? (BCE).
Dac? acum BNR poate lupta cu infla?ia prin
ridicarea dobanzii cheie ?i scumpirea creditelor pentru a t?ia din avantul
imprumuturilor ?i astfel al consumului, trecerea la euro va elimina aceast?
posibilitate. Practic, vestea bun? adus? doritorilor de credit, c? se vor putea
imprumuta mai ieftin, este o veste proast? din perspectiv? macroeconomic?.
