INTERVIU Olteanu (BNR): Legea falimentului personal serveste doar interesele lichidatorilor

Curentul de opinie referitor la Legea falimentului personal este o manipulare a unor lichidatori, considera Bogdan Olteanu, viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, care precizeaza, totodata, ca nu crede ca aceasta lege ar putea fi in interesul debitorilor sau al creditorilor.

Olteanu a vorbit, intr-un interviu acordat Agerpres, si despre problema clauzelor abuzive din contractele de creditare, aratand ca numarul proceselor dintre banci si datornici pe aceasta tema ar putea creste in perioada urmatoare.

Pe de alta parte, intrebat despre posibilitatea de a accepta un nou mandat de viceguvernator al bancii centrale, Bogdan Olteanu a declarat ca decizia o va lua in aceasta vara.

Agerpres: Cand credeti ca ar fi posibila aprobarea Legii falimentului la persoane fizice, in Romania? Cum ar trebui sa arate o astfel de lege?

Bogdan Olteanu: Personal, cred ca actualul curent de opinie referitor la Legea falimentului personal este o manipulare a agentilor, a operatorilor de piata interesati. Nu este niciun interes major al debitorilor si niciun interes major al creditorilor si am sa va spun motivul: nu cunosc situatii relevante in care un debitor si un creditor sa nu fi ajuns la solutii de compromis asupra unor bunuri esentiale.

Daca ti-ai cumparat televizoare mai multe decat iti permiteai, sigur ca ai fost executat silit si este un lucru natural. Dar nu cunoastem in Romania, eu nu cunosc cel putin, vreo situatie in care o persoana sa fi fost evacuata din casa in care locuia. Din casa in care locuia, nu din casa care a fost o investitie imobiliara, nu vorbesc aici de dezvoltatori imobiliari, nu vorbesc aici de constructori.

Vorbesc de oameni care si-au cumparat o casa a lor, strang cureaua, platesc din greu, este o situatie dificila, dar a existat capacitatea celor doua parti de a se intelege. Riscul, dupa parerea mea, in aparitia acestei legi, consta in faptul ca, probabil, cea mai mare parte a sumelor recuperate de la persoana in insolventa va fi preluata de catre lichidatori. Pentru ca, sa fim foarte deschisi, cei care promoveaza Legea falimentului personal nu sunt nici debitori, nici banci, sunt lichidatori. Lichidatori care nu lucreaza voluntar. Nu exista niciun lichidator care sa lucreze gratis in Romania in acest moment.

Dupa parerea mea, lucreaza pentru tarife mult prea mari, mi se pare un element neetic din partea lor sa nu prezinte debitorilor, atunci cand promoveaza aceasta lege, si aceasta dimensiune a costurilor. In multe dintre lichidarile in zona comerciala, s-a constatat ca mai bine de jumatate din banii recuperati de la debitor se duc la lichidator pe costuri ale lichidarii, si nu la creditor.

Acesta inseamna ca debitorul ramane in continuare dator creditorului, desi plateste, desi isi pierde din avere. De aceea, cand introducem o lege, cred ca trebuie sa fim extrem de atenti la cine beneficiaza de ea. Se poate gasi un mecanism, daca este nevoie de el, pentru o usurare a calendarului de plata, de exemplu, dar aceasta usurare sa fie in favoarea debitorului si nu a unui al treilea care intervine intre debitor si creditor.

Dupa parea mea, aceasta lege este indusa de persoanele interesate, de unii lichidatori. In cazul celor doua initiative parlamentare nu am fost consultati de initiatori. Am fost consultati de Guvern pentru elaborarea punctului de vedere al Guvernului.

Agerpres: Ce ne puteti spune despre sentintele/procesele date de instante in cazul proceselor dintre banci si clientii acestora? Ar putea constitui acestea un stimul pentru debitorii cu probleme de a da in judecata bancile?

Bogdan Olteanu: Am vazut ca au aparut primele sentinte pe clauze considerate abuzive si acele clauze trebuie eliminate din contracte. Noi am spus de la inceput, in dezbateri, ca nu exista clauze abuzive acceptabile. Orice clauza abuziva trebuie eliminata din contract pentru simplul fapt ca este abuziva. Constatarea caracterului abuziv, conform legii, o face o instanta judecatoreasca. Este evident ca o clauza constatata ca abuziva trebuie eliminata din acele contracte in care se regaseste. Este evident ca atata vreme cat se vor regasi prin sentinte judecatoresti clauze considerate abuzive ele vor fi eliminate.

Cred, pe de alta parte, ca partile, si creditorii si debitorii, au invatat din experienta ultimilor ani si din experienta crizei si ca in contractele noi de credit probabilitatea de a regasi asemenea clauze este mult mai mica. De aceea, probabil ca numarul clauzelor abuzive identificate va creste intr-o prima instanta pe situatiile aflate in stoc dupa care se va reduce semnificativ.

Agerpres: Era necesara modificarea Legii insolventei?

Bogdan Olteanu: Da, era necesara. Legea insolventei din 2006 nu era o lege rea, dar ea a devenit uzata moral pentru ca societatea s-a schimbat trecand prin criza, pe de o parte, sofisticandu-se pe de alta parte, companiile s-au schimbat, relatiile sociale si juridice s-au schimbat si avem nevoie de instrumente noi pe cateva dimensiuni.

Una dintre dimensiuni, foarte importanta, este consolidarea instrumentelor pre-insolventa. Asa incat restructurarea companiilor aflate in dificultate, dar solvente, sa se faca inainte de ajungerea la momentul insolventei pentru a salva afacerea. Aceste instrumente se conturasera prin legi speciale, concordat preventiv, mandat ad-hoc, cu cativa ani in urma, putin practicate si cu mici dificultati care le faceau neatractive. Codul insolventei are aici instrumente utile.

O alta dimensiune este cea prin care Codul reaseaza raporturile dintre creditor si debitor intr-o pozitie mai buna, mai corecta, adica in favoarea creditorului, pentru ca aici e un lucru foarte simplu de spus: debitorul are o obligatie, creditorul are un drept. Aceasta este relatia dintre ei. Nu pot fi tratati in mod egal. Debitorul si-a asumat sa plateasca bani, creditorul are dreptul sa ii incaseze. Atunci, incercand sa conservam valoarea economica, incercand sa conservam valoarea industriala, intotdeauna trebuie sa tinem cont de faptul ca dreptul e al creditorului si obligatia a debitorului. Aceste lucruri sunt pozitive in ceea ce priveste noul Cod al insolventei.

Mai avem, la Banca Nationala, cateva elemente de detaliu pe care le discutam cu initiatorul conform intelegerii la care s-a ajuns in toamna, dupa evenimentele legate de Cod. S-a stabilit ca se vor depune amendamente la Parlament. Discutam si lucram pe aceste amendamente, menite sa usureze procedurile, sa le faca mai transparente, dar sunt deja chestiuni de detaliu. Principiile mari s-au stabilit.

Agerpres: In ce stadiu se afla initiativa care permite bancilor sa emita obligatiuni ipotecare?

Bogdan Olteanu: Este la Ministerul de Finante, transmisa de catre noi, pusa in dezbatere publica, pe circuit de avizare

in Guvern, din ce cunosc. Urmeaza sa fie trimisa de Guvern la Parlament sau adoptata sub forma unei ordonante de urgenta, dupa care Banca Nationala va emite reglementarile secundare. Asa cum a rezultat in urma consultarilor este un proiect pe care eu il consider bun si implementabil. Adica de natura sa permita in practica emisiuni de obligatiuni ipotecare.

Agerpres: Cand ar putea fi emise primele astfel de titluri? Care ar fi potentialul pietei?

Bogdan Olteanu: Noi am transmis in termenul pe care l-am agreat un proiect, pana la sfarsitul anului trecut, asteptam sa devina lege. Bineinteles ca noile titluri vor putea fi emise dupa ce acest proiect va fi adoptat. Intentionam sa acordam un an de incercare.

Noi am stabilit niste limite de emisiune in functie de totalul activelor potentialilor emitenti. Limite pe care le-am lasat la latitudinea Bancii Nationale in sensul ca ele pot fi majorate de BNR dupa un an, dupa doi ani, pe masura ce vedem ca bancile administreaza bine aceste pachete de ipoteci care constituie garantia emisiunilor. Exista posibilitatea de a emite in valoare de sute de milioane de euro din primul an, nu este o problema. Limita este 20% din totalul activelor in primul an, dar exista posibilitatea ca acest plafon sa fie ridicat pe masura ce vedem ca aceste portofolii sunt administrate corect, pentru ca ele vor trebui administrate permanent de catre banci, iar in momentul in care apar in ele ipoteci cu dificultati acestea vor trebui inlocuite cu altele bune.

Agerpres: Cum vedeti evoluand afacerile bancilor in perioada urmatoare? Ar putea serviciile de consultanta sa detina o pondere insemnata in cifra de afaceri a acestora?

Bogdan Olteanu: Consultanta este greu sa ajunga sa detina o pondere importanta in cifra de afaceri a bancilor, dar va putea deveni mai mare ca importanta si nu ca volum.

Daca este sa ne indreptam spre o formula in care bancile sa fie agenti pentru derularea fondurilor europene, atunci sigur ca o contributie in domeniul consultantei in ce priveste elaborarea proiectelor, in ce priveste analiza bancabilitatii si eligibilitatii acestor proiecte va fi o activitate de consultanta derulata de banci, nu cu functie in principal remuneratorie cat cu functie de suport pentru atragerea unor operatiuni pe care bancile sa le deruleze si care sa le aduca si profit. Eu sunt dintre cei care cred ca modelul de business al bancilor este bine sa fie in continuare un model clasic si la noi, in general, a fost un model clasic.Tradingul a avut momentul sau de glorie, dar scurt. Cred ca rostul bancilor este sa atraga depozite si sa dea credite ceea ce asigura si stabilitate si profitabilitate si evita nevoia de interventii publice in salvarea sectorului financiar.

Agerpres: Vorbeati despre implicarea bancilor in absorbtia fondurilor UE.

Bogdan Olteanu: Nu este ceva ce am inventat noi. Este un model care a functionat in alte tari, iar Polonia este un bun exemplu. In ce priveste fondurile europene pentru mediul privat se dovedeste ca statul, ca administrator de proiect, are dificultati pentru ca este vorba de foarte multi potentiali beneficiari, pentru ca este vorba de un volum mare de acte si pentru ca pana la urma apare aceasta nealiniere a stimulentelor.

Functionarul public nu este stimulat sa incurajeze, prin actualul sistem de remunerare, absorbtia eficienta a acestor fonduri. Am avut discutii cu domnul ministru Teodorovici ca in urmatorul exercitiu bugetar al UE din 2014-2020, cand va incepe el sa se aplice in Romania, acele fonduri care sunt destinate mediului privat sa poata fi derulate de banci. Bancile vor evalua bancabilitatea, eligibilitate, vor asigura prefinantarea, vor putea asigura cofinantarea proiectelor, atunci cand beneficiarul are nevoie. Noi am propus ca acest sistem sa fie optional, iar Guvernul va decide cum vrea sa procedeze.

Agerpres: Cum vedeti limitarea platilor in numerar?

Bogdan Olteanu: Se va ajunge acolo, daca nu prin reglementare, atunci prin cultura pentru ca instrumentele electronice de plata se vor extinde si teritorial si social. Utilizarea numerarului va fi din ce in ce mai putin utilizata. Este o tendinta naturala, dar pana sa ajungem la nivelul Suediei care este pe punctul sa elimine complet numerarul mai avem foarte mult.

Agerpres: Va doriti un nou mandat la BNR pentru functia de viceguvernator?

Bogdan Olteanu: Experienta a fost cu totul extraordinara. Sunt vremuri exceptionale pentru bankingul central, pentru ca am trecut prin perioada postcriza in acest Consiliu de Administratie, pe de o parte, iar pe de alta parte pentru ca acum construim cu partenerii nostri europeni Uniunea Bancara, un mecanism extraordinar de complex si foarte, foarte interesant. Ma consider semnificativ imbogatit de aceasta experienta.

Ce voi face mai departe voi gandi probabil in vara aceasta cand va trebui sa iau o decizie importanta. Voi avea 10 ani in serviciul public de inalt nivel si cred ca este un moment sa decid daca vreau sa merg inainte in serviciul public sau sa ma intorc in mediul privat.

Daca ar fi sa ma intorc in mediul privat, va fi o intreprindere personala. O sa vreau sa decid eu pentru mine, nu sa decida altii pentru mine.