Noile norme de creditare introduse de BNR nu vor afecta dezvoltarea pietei imobiliare

Joi, 06 Octombrie 2005, ora 10:11
975 citiri

Ingrijorarea cauzata de interventia pe piata prin noile norme de creditare introduse de Banca Nationala nu este justificata in ceea ce priveste viitorul tranzactiilor imobiliare, a declarat Artur Silvestri, profesor de gestiune imobiliara la UFI Bruxelles."Inca de la inceput, in randul cetatenilor s-a resimtit un gen de nemultumire ce provine din congregatia bancherilor. Dar intrebarea care persista pana la urma este destul de judicioasa. Va afecta, deci, climatul regulamentar recent piata imobiliara de la noi? Si daca o va afecta, in ce fel si pana cand? Daca restrangerea accesului la credit ipotecar s-ar fi produs pe la inceputul toamnei anului 2004, cand al treilea val de scumpiri pe piata imobiliara inca nu se produsese, efectele ar fi fost binefacatoare si ar fi aratat si o viziune rationala si responsabila", apreciaza Artur Silvestri

Robinetul de bani imaginari a fost lasat atunci sa curga, avand ca efect bulversarea unei piete care inca nu isi revenise din socurile succesive inregistrate precedent emiterii normelor BNR. Viziunea prin care se doreste reglementarea sectorului imobiliar prin intermediul pietei, nu era recomandabila la noi acum, iar specialistii in domeniu spun ca, de fapt, nu este recomandabila nicaieri. Altfel spus, in materie de tratament financiar, piata imobiliara trebuie urmarita mai atent decat Bursa, fiindca aici implicatiile, de la social si pana la economic, sunt considerabile si trebuie controlate atent spre a nu apare chiar si dezechilibre care aduc consecinte ce afecteaza intreg sistemul economic pe termen lung, arata Silvestri.

"Ideea ca Statul, cu institutiile lui, trebuie sa se retraga din istorie, nu se produce nicaieri unde exista strategii si o viata publica inchegata in ideea unor obiective comune clare si distincte si nici nu se invoca atat de frivol, in societatile europene, cum se invoca la noi", subliniaza Artur Silvestri.

Dirijarea economiei se practica peste tot in lume

In tari europene cu economie de piata consolidata, ori de cate ori apar semne de supraincalzire "si nu supraincalzirea insasi", se observa mana atenta ce corecteaza oricat ar fi acest procedeu de "dirigist". Atunci cand, in Germania de exemplu, "piata de vanzari" incepuse sa se accelereze si exista banuiala unei evolutii galopante, cu consecinta in preturi mari, a aparut, in doar cateva saptamani, "impozitarea pe proprietatile multiple", obligand pe speculatorul posibil sa plateasca, de la a doua locuinta dobandita, impozitul datorat pentru chirie ca si cum aceasta ar fi fost inchiriata. Chiar daca aici nu erau luate in calcul casele de vacanta, efectul s-a produs natural - scaderea pretului pentru chirii, temperarea achizitiei ipotecare, intrebuintarea de bani reali si nu banii imaginari - si a modificat, cu timpul, chiar si modul de viata curent. Astfel, multi cetateni au preferat "viata cu chirie" si consumul imediat.

In Romania, apare, se impune si devine chiar regula ideea ca pietele cu impact social trebuie sa fie "absolut libere", producand distorsiuni si uneori, fenomene socante. Nicaieri in Europa nu s-a produs o majorare uluitoare de preturi de 250-300 la suta in numai doi ani asa cum s-a intamplat la noi, dupa "socul ipotecar" din vara anului 2003.

Intr-un mediu neclar, cu perspectiva foarte discutabila, cu oferta putina si neverosimil de scumpa, ceea ce inseamna, in acelasi timp, "un blocaj" si, poate, o "inghetare", ce s-ar mai putea intampla ?

"Exista cateva elemente cu un grad oarecare de neclaritate. Restrangerea, si, deci, incetinirea robinetului de bani imaginari apare la doar cateva saptamani dupa ce, printr-o alta decizie bizara, cu caracter administrativ, s-a restrans si circulatia fortei de munca emigrante, care, la randul ei, constituia un al doilea robinet de bani, de data aceasta reali. Este vorba de bani economisiti. ?tiindu-se ca o buna parte din aceste surse erau indreptate catre piata imobiliara aceasta inseamna ca, in mod voit, se conjuga doua actiuni restrictive avand, poate, ca scop o anumita temperare a presiunilor in materie de cereri", spune Artur Silvestri.

De altfel, in Republica Moldova cei 600.000 de "emigranti din Occident" au rasturnat literalmente preturile de piata imobiliara in numai cateva luni, in 2002 si 2003. De obicei, mecanismul care echilibreaza este stimularea consumului, adica incurajarea constructiei noi, completarea "portofoliilor", intensificarea sau eliberarea surselor de oferta noua.

Existau si alte variante

Conform analistilor, o administratie europeana ar fi abrogat imediat legile cu caracter caduc care impiedica vanzarea inainte de un anumit termen(gen Legea 112) si, in acelasi timp, ar fi accelerat retrocedarile in natura, dar in stratul pietii curente (case mici si medii) nu in domeniul blocurilor. Aceste masuri ar fi trebuit urmate de un stimul fiscal pentru antreprenorii de locuinte ieftine si pentru cei care construiesc in regim ipotecar. La noi, s-au preferat "restrangerile".

Dar vor fi ele persistente, adica se vor mentine pe termen lung? Avand in vedere recursul la metoda "in doua ape", Silvestri apreciaza ca nu. "Este probabil ca peste zece-douasprezece luni, cand o serie de proiecte de cartiere, astazi inca aflate pe plansete vor capata contur, restrictiile sa fie inlaturate si banii eliberati vor intra in buzunarele gata pregatite. Aceasta va insemna ca, astazi, nu s-a produs decat o amanare contextuala, intrebuintandu-se o solutie ce constituie doar o etapa dintr-un scenariu cunoscut", arata Artur Silvestri.

Averea