Viceguvernator BNR: Efecte de runda a doua din majorarea accizelor ar fi aparut la o crestere mare de salarii

Marti, 12 Noiembrie 2013, ora 19:10
1440 citiri
Viceguvernator BNR: Efecte de runda a doua din majorarea accizelor ar fi aparut la o crestere mare de salarii

Efectul majorarii accizelor se va resimti marginal in preturile de consum de anul viitor intrucat economia este sub potential, iar efecte de runda a doua, de scumpiri in spirala, ar fi fost posibile doar in cazul unor sporuri salariale semnificative, afirma viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.

Pe de alta parte, el a aratat ca estimarea BNR pentru cresterea economica din 2014 se plaseaza in jur de "2%, 2% si ceva", fiind important cum se va completa cresterea bazata pe exporturi, care incep sa decelereze.

Potrivit viceguvernatorului Popa, banca centrala are in vedere pentru anul viitor o productie agricola normala, care sa nu mai contribuie la fel de puternic la formarea PIB ca in acest an.

In aceste conditii, prognoza de crestere economica are in vedere o revigorare treptata a consumului individual si o crestere a investitiilor, inclusiv printr-o absorbtie mai buna, care si-a mai revenit in ultima perioada.

Popa a precizat, insa, ca pana in prezent investitiile au o contributie negativa la cresterea PIB din acest an.

Cheltuielile suplimentare nu vor afecta produsul intern brut

Potrivit unei analize realizate de specialistii din Directia de Politica montara de la BNR, si prezentata marti de Razvan Stanca, impactul asupra cresterii din PIB a cheltuielilor guvernamentale este limitat, nesemnificativ in cazul cheltuielilor de investitii.

Stanca explica acest fenomen si prin gradul de deschidere al economiei, aratand ca la o investitie publica de 1 milion de euro este foarte posibil ca 900.000 de euro sa plece in afara tarii, prin importuri.

"Dintre componentele agregatului de cheltuieli utilizat, cheltuielile de personal par a fi cele care conduc la un multiplicator agregat semnificativ", se arata in concluziile acestui studiu.

Cu alte cuvinte, singura cheltuiala pe care o poate face guvernul pentru a sustine marginal cresterea economica este cea salariala. Nici in acest caz, insa, cresterea multiplicatorul fiscal nu mai este semnificativ pe termen mediu si lung, ceea ce inseamna ca o crestere salariala poate sustine economia pe un termen limitat, dupa care devine doar o povara perpetuata pentru bugetul de stat.

Cum vrea sa umple Guvernul golul din buget

Guvernul va incasa anul viitor aproape cinci miliarde lei din noile impozite, schimbarea regimului de impunere pentru intreprinderile mici si mijlocii, modificarea modului de calcul al accizelor, cresterea salariului minim brut pe economie si extinderea bazei de calcul a contributiilor de sanatate.

Guvernul a decis sa majoreze anul viitor salariul minim brut de la 800 de lei la 900 de lei in doua transe.

De asemenea Executivul a va creste pana la 10% salariile profesorilor debutanti si va acorda burse medicilor rezidenti in cuantum de aproximativ 150 de euro pe luna.

Totalul incasarilor care vor fi astfel atrase de Guvern se ridica la 4,96 miliarde lei, din care cea mai mare suma, de 4 miliarde lei, va fi colectata din stabilirea unui mod de calcul al accizelor in lei, actualizat cu inflatia (ceea ce va aduce un plus de venituri de 1,1 miliarde lei), interzicerea practicarii vanzarilor cu prime la produsele accizabile tutun si alcool (246 milioane lei), cresterea accizelor la benzina (810 milioane lei), la motorina (1,8 miliarde lei) si petrol lampant-kerosen (1,6 milioane lei), se arata intr-un document oficial obtinut de MEDIAFAX.

Alte incasari vor fi colectate de Guvern ca efect al schimbarii modului de impozitare a IMM-urilor (49,8 milioane lei), extinderii bazei de calcul a contributiilor sociale de sanatate pentru persoanele care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor (tot 49,8 milioane lei), introducerii impozitului pe constructii speciale (488 milioane lei) si cresterii salariului minim brut pe economie, cu o impozitare corespunzatoare (344 milioane lei).

Toate aceste incasari au fost deja luate in calcul la elaborarea proiectului de buget pentru anul viitor.

La constructia bugetara, Guvernul se mai bazeaza pe incasari totale la bugetul de stat de 12,6 miliarde lei (1,9% din PIB) la impozit pe venit, profit si castiguri din capital pentru persoanele juridice (fata de 12 miliarde lei, 1,9% din PIB mai mic) si de 7,8 miliarde lei (1,2% din PIB) la persoanele fizice (7,4 miliarde lei, 1,2% din PIB), 11,3 miliarde lei (1,7% din PIB) din impozit pe profit (10,7 miliarde lei, 1,7% din PIB), de 39,3 miliarde lei (6% din PIB) din TVA (fata de 36,8 miliarde lei, 5,9% din PIB), de 22,8 miliarde lei (3,5% din PIB) din accize (fata de 19,7 miliarde lei, 3,2% din PIB) si de 8,1 miliarde lei (1,2% di PIB) ca sume primite de la UE in contul platilor efectuate (7,6 miliarde lei, 1,2% din PIB).

Un plus considerabil de incasari este prognozat la impozite si taxe pe proprietate, de 568 milioane lei (0,1% din PIB).

Cheltuielile de personal de la bugetul de stat vor totaliza 20,5 miliarde lei (3,1% din PIB) fata de 19,8 miliarde lei (3,2% din PIB) in acest an, cheltuielile cu bunurile si serviciile vor insuma 4,5 miliarde lei (0,7% din PIB) fata de 4,49 miliarde lei (0,7% din PIB), iar cheltuielile de capital, tot de la bugetul de stat, vor fi de 1,7 miliarde lei (0,3% din PIB) fata de 2,6 miliarde lei (0,4% din PIB) in acest an.

#incasari buget, #crestere accize, #inflatie impozite , #stiri BNR