Hossu: Romania ramane o jungla si o tentatie de speculatii conjuncturale

Luni, 17 August 2009, ora 10:00
2746 citiri
Hossu: Romania ramane o jungla si o tentatie de speculatii conjuncturale

“Nimeni nu stie cat este salariul de incadrare plus sporurile aferente  unui salariat din sectorul bugetar. Sunt o multitudine de sporuri cumulative care au aparut de-a lungul timpului, care sunt dependente de decizia unui sef destul de mic, ceea ce creeaza si un factor de coruptie. Romania ramane o jungla si o tentatie de speculatii conjuncturale cu efecte negative”, a declarat Bogdan Hossu, presedintele Confederatiei "Cartel Alfa", intr-un interviu acordat Bloombiz.

 

 

 

 

In ce punct al crizei ne aflam in momentul de fata?

Cred ca suntem pe panta descrescatoare a economiei dar nu am ajuns la maximum de scadere. Criza a patruns in Romania din toamna anului trecut.Accelerarea a fost accentuata dupa alegerile din noiembrie 2008 dar inca nu am ajuns la fundul sacului.

Cred ca rezultatul cel mai scazut il vom avea la sfarsitul acestui an. Speram ca de la inceputul anului viitor sa inceapa o redresare nu datorita actualului guvern care nu a avut profesionalismul si capacitatea de a lua masurile adecvate de combatere a efectului crizei in structura economiei nationale, ci datorita faptului ca sunt semne la nivel international si european de stopare a crizei in aceste zone care vor avea repercusiune la anul si asupra economiei romanesti.

Anul trecut se vorbea de o crestere economica iar cursul era de 4,2 lei/euro in timp ce anul acesta se vorbeste de o scadere economica de 8,5% iar cursul este tot de 4,2 lei/euro. Sa ne asteptam la o depreciere a leului dupa campania prezidentiala?

 

--------------------

CONSTANTIN RUDNITCHI iti recomanda 3idei.ro

--------------------

Cursul valutar este relativ dependent de situatia economica din Romania.Sunt jocuri, pe de o parte a bancilor care determina valoarea cursului valutar, pe de alta parte este politica insasi a BNR-ului care este determinanta in stabilirea acestui curs.

Se incearca o stabilizare si, cel putin declarativ, Guvernul si BNR-ul au utilizat imprumutul de la FMI pentru stabilizarea monedei nationale pentru a nu influenta si mai acut consecintele crizei in structura economica.

Speram ca daca va veni a doua transa de la FMI, sa se stabilizeze cursul la 4-4,2 si sa nu sara mai mult. Influenta cursului valutar pana acum nu a aratat decat interese speculative ale unor grupuri de interese care ar trebui stopate si sanctionate ca atare.

Cum ar trebui sa procedeze guvernul privind reducerea cheltuielor bugetare? Sa reduca salariile sau sa faca disponibilizari?

Cred ca in primul rand guvernul ar trebui sa-si faca o analiza proprie. Sa nu uitam ca numarul secretarilor de stat in actualul guvern s-au inmultit fata de vechiul guvern. Trebuie un mesaj  politic in care sa se arate ca restructurarea se incepe de sus nu numai formal, in incercarea de a face restructurarea in baza.

In al doilea rand trebuie o analiza a costurilor efective si cel putin ultimele scandaluri, inclusiv de la Ministerul Turismului arata ca, intr-o situatie de criza, este anormala o anumita tematica de cheltuieli nejustificata si care nu are nici un impact in structura de mentinere a dezvoltarii economice, implicit de stopare a crizei la nivel national.

Reducerea cheltuielior bugetare ar trebui sa fie atat pe plan de tipuri de cheltuieli, inclusiv pe planul fortei de munca printr-o reasezare si readaptare a structurii si a numarului de personal.
Avem experienta guvernelor precedente in care orice lucru facut pe picior nu are ca efect decat o crestere a cheltuielilor bugetare pentru ca masura nu este luata analizand efectul ei in mecanismul functionarii statului ci, este mai mult pentru o imagine populista. Efectul este ca dupa cei pe care ii dai afara astazi, poimaine la modul figurativ, ar trebui sa reangajez altii pentru ca nu functioneaza institutia ca atare.

Exemplul cel mai tipic este din ‘97 cand in august s-au dat afara minieri masiv iar in octombrie au trebuit sa reangajeze altii pe alte posturi pentru ca minele devenisera nefunctionale si lipsite de siguranta.

Nu toate sectoarele vor avea o restructurare liniara, mecanicista de 20%. Functionarii publici, de exemplu, au intre 15-20.000 mai putin dupa analiza Bancii Mondiale si a FMI. Un alt exemplu, politistii, care sunt cu 5500 mai putini decat ar fi trebuit sa fie.

Cati salariati sunt in Romania?

Sunt inregistrati 5.100.000, din care contribuabili la asigurari sociale sunt aproximativ 4.500.000.

Cati dintre acestia lucreaza in mediul privat si cati la stat?

Bugetarii sunt aproximativ 1.300.000 si daca facem calculul inseamna 3,8 milioane de lucratori in mediul privat. Privat insemnand in economie: industrie, agricultura, servicii. Pe langa aceste sectoare mai sunt 700.000 lucratori in intreprinderi care inca apartin statutului.

Nu sunt din sectorul bugetar adica din institutii de servicii de utilitate publica cum sunt armata, invatamantul, sanatatea, justitia, administratia publica central si locala.

Acesti 700.000 lucreaza in servicii de interes local potential privatizabile cum sunt distributia de apa, de agent termic, inclusiv sectorul minierit care partial este inca de stat. Privat pur inseamna undeva in jur de 3.000.000 lucratori.

Majoritatea persoanelor considera ca un loc la stat este mult mai avantajos decat unul la privat in primul rand datorita salariului mai mare si, in al doilea rand datorita sigurantei locului de munca.

Intr-adevar, astazi exista o depasire a nivelului de salarizare in sectorul bugetar fata de cel economic intrucat  s-a ajuns pe medie la 22% peste salariul mediu pe economie dar pana acum 3 ani, in general, salariul mediu din sectorul bugetar se incadra in standardul international care inseamana +/- 10% in jurul salariului mediu pe economie.

Abaterile au aparut datorita excesului de zel facut de guvernari de-a lungul timpului si care s-au reflectat printr-o lipsa de transparenta a sistemului de functionare a sectorului bugetar.

In prezent nimeni nu stie cat este salariul de incadrare plus sporurile aferente  unui salariat din sectorul bugetar. Sunt o multitudine de sporuri cumulative care au aparut de-a lungul timpului, care sunt dependente de decizia unui sef destul de mic, ceea ce creeaza si un factor de coruptie.

Romania ramane o jungla si o tentative de speculatii conjuncturale cu efecte negative. Pe de alta parte, cei care vin sa investeasca aici vor investi cu termen de recuperare foarte scurt.

Asta inseamna ca preturile oferite pentru servicii sau produse, comparativ cu alte state ale UE, sunt mult mai mari si de fapt sunt platite de catre economia romaneasca, indiferent daca vorbim de comisioane bancare mai mari decat in exterior sau de diferite tipuri de produse alimentare.

Exista oare dezmat pe banii statului? Nu atat in ceea ce priveste salariile care au crescut inca de pe vremea lui Tariceanu, cat primele si sporurile care maresc substantial veniturile functionarilor.

Indiferent de cine vine la conducere din punct de vedere politic, nu ar trebui sa poata sa dea afara persoane din corpul functionarilor publici. Pot sa-i roteasca dintr-o functie in alta, dar mecanismul, cum este creat in Franta si care a generat acest sistem, inseamna un corp elitist, nepolitizat.

Initial, la noi se spunea ca poate sa fie membru de partid dar nu poate sa fie membru de sindicat. Odata intrat in corp nu mai iesi decat prin deces sau in momentul in care esti prins ca ai facut o fapta care te sanctioneaza prin desfacerea contractului de munca.

La noi s-a creat notiunea de functionar public dar s-a uitat elementul de stabilitate.

Rezultatul este ca, desi exista aceasta  notiune de statut de functionar public, ea este discriminatoare. Exista functionari publici in administratia locala, functionari publici parlamentari care au drepturi diferite.

Ei ar trebui sa aiba aceleasi drepturi chiar daca valorile sunt diferite. La un moment dat nu se mai stia care sunt sporurile sau drepturile fiecarui functionar public, ceea ce creeaza ambiguitate. In mod normal, unui functionar public trebuie sa i se garanteze 80% din salariu si maximum 20% pentru functii suplimentare sau de conducere.

Sa nu uitam ca in momentul de fata, o mare parte a functionarilor publici sunt platiti sub 10 milioane de lei in conditiile in care trebuiau platiti la nivelul cerintelor pietei.

”Taxa pe soare” va fi abrogată prin OUG. Ce propune Ministerul lui Sebastian Burduja
”Taxa pe soare” va fi abrogată prin OUG. Ce propune Ministerul lui Sebastian Burduja
Ministerul Energiei va propune abrogarea printr-o ordonanţă de urgenţă a „taxei pe soare” pentru prosumatori, a anunţat ministrul PNL Sebastian Burduja. Liberalul a adăugat că această...
#bugetari, #hossu, #locuri, #munca, #sindicat, #taxe , #stiri Bogdan Hossu