Masuri disperate

Bancile au majorat dobanzile platite la
depozitele atrase in contextul scumpirii altor surse de finantare, pentru a
evita posibile dificultati de lichiditate, insa noile niveluri ale dobanzilor
nu rezolva de la sine problema economisirii, pentru care este nevoie si de
masuri de politica fiscala.

"Are loc o reglare a pietei, in
conditiile in care celelalte surse de finantare s-au scumpit, ceea ce determina
bancile sa se orienteze catre atragerea de depozite de la clienti, ca sursa mai
ieftina de lichiditate. Stimularea economisirii este binevenita, avand in
vedere avantul pe care l-a luat creditarea in ultimii ani", a declarat recent
Rozalia Pal, senior economist la Unicredit Tiriac Bank.

Ea a adaugat ca, deocamdata, diferenta intre
economisire si creditare nu constituie o problema, dar ar putea deveni, pe
termen lung, in cazul in care discrepanta se adanceste.

Directorul Grupului de Economie Aplicata,
Liviu Voinea, spune ca este dificil de apreciat daca bancile se confrunta cu o
lipsa a lichiditatii, dar nu exclude aceasta posibilitate, inclusiv pentru
bancile-mama.

"Eu cred ca problema economisirii nu va
fi rezolvata prin astfel de dobanzi la depozite, in conditiile in care, in
Romania, rata economisirii este de 13% din produsul intern brut, jumatate din
media europeana", a declarat Voinea. „Economisirea nu poate fi stimulata decat printr-o
scadere fortata a consumului sau prin schimbarea politicii fiscale. Nu poti
stimula economisirea cu impozit de 16% pentru dobanda la depozite”.

Banca
Nationala  a Romaniei a majorat dobanda de politica monetara cu doua
puncte  procentuale, pana la 9,5%, de la sfarsitul lui octombrie pana in prezent.
In acelasi interval, creditele au continuat sa creasca intr-un ritm mai alert
decat depozitele, cu 18,7%, fata de 16,5% in cazul economisirii.

Un alt aspect il
reprezinta faptul ca, in ciuda avertismentelor bancii centrale in cazul
imprumuturilor in valuta si cu toate ca dobanzile sunt mai mari pentru
economiile in lei decat pentru cele in monede straine, populatia continua sa
prefere valuta, atat pentru credite, cat si pentru depozite.

In intervalul
octombrie 2007 – februarie 2008, economiile gospodariilor in valuta au crescut
cu 26,8%, iar cele in lei cu 16,2%. De asemenea, imprumuturile populatiei in
valuta au crescut cu 34,3% din octombrie pana in februarie, in timp ce
creditele in lei au avansat cu 8,4%.

O alternativa la
depozitele la termen o reprezinta conturile curente lansate de multe dintre
bancile din Romania, pentru care dobanda este comparabila celei unui depozit la
termen, dar care prezinta avantajul ca permit oricand retrageri sau depuneri,
fara ca dobanda platita pentru sumele din cont sa fie afectata.

In cazul unui
depozit la termen, clientul pierde mare parte din dobanda cuvenita in cazul in
care decide sa-si retraga banii inainte de scadenta.

Un alt avantaj il
reprezinta faptul ca, pentru dobanda primita la un cont curent, clientul nu
plateste impozit, in timp ce, in cazul unui depozit la termen, impozitul este
de 16%.

De asemenea, unele banci au ales sa integreze acest tip de cont curent cu
dobanda ridicata in pachete care includ carduri sau servicii bancare prin
internet, permitand o mai usoara gestionare a resurselor.

Statisticile
demonstreaza orientarea populatiei catre acest tip de conturi curente, in
conditiile in care, in intervalul ianuarie 2007 - ianuarie 2008, soldul
acestora (atat in lei, cat si in valuta) aproape s-a dublat. La sfarsitul lui
ianuarie, plasamentele in conturi curente ale populatiei insumau 27,6 miliarde
lei (aproximativ 7,4 miliarde euro), potrivit datelor bancii centrale.
Comparativ, in acelasi interval, depozitele la termen in lei au avansat cu 19%,
iar cele in valuta cu 59%.

Una dintre
sursele pentru eventualele probleme de lichiditate pe care bancile le pot
intampina este discrepanta intre maturitatea redusa a depozitelor si cea a
creditelor, acordate pe termen lung.

"Maturitatea
medie a unui depozit este de aproximativ trei luni, dar tot statistic, stim ca
multe dintre clienti aleg sa-si prelungeasca depozitele. E si vina bancilor,
care nu reusit sa vina cu produse si instrumente atractive de economisire pe
termen mediu si lung", a declarat Bogdan Baltazar, membru in consiliul de
administratie al BRD-SocGen.

El considera ca
bancile cele mai expuse la probleme de lichiditate sunt cele care nu au
actionari straini puternici.

Multe dintre
bancile din Romania si-au majorat, in acest an, dobanzile platite la
instrumentele de economisire, sau au lansat pachete de produse noi, unele
formate din depozite rasplatite cu dobanda ridicata si plasamente in fonduri de
investitii.

Dobanzile pentru
depozitele in lei pot ajunge, chiar si pentru scadente mai reduse - de 45 de
zile pana la trei luni, la 10 – 10,5% pe an. In cazul depozitelor la termen in
lei atrase pentru un interval mai lung, de exemplu de un an, dobanzile anuale
pot depasi nivelul de 14%.

O alta
posibilitate o reprezinta instrumentele de economisire care includ o componenta
investitionala. Mai concret, clientul plaseaza o parte din banii economisiti
intr-un depozit, restul mergand catre gestionarea in cadrul unui fond de
investitii.

In acest caz,
castigul rezultat din dobanda platita la depozit poate fi diminuat de eventuale
scaderi de randament ale fondurilor pentru care se opteaza. Riscul este cu atat
mai mare cu cat ponderea, in aceste fonduri, a investitiilor in actiuni pe
pietele de capital sau in alte instrumente riscante creste, in contextul turbulentelor
de pe pietele bursiere, care au suferit pierderi semnificative in ultimele
luni.

Randamentele
fondurilor de investitii cu grad mai ridicat de risc, pentru care plasamentele
se fac preponderent in actiuni bursiere, au scazut semnificativ in ultimul an,
in timp ce multe dintre fondurile mai sigure, dar mai putin profitabile,
formate in mare parte din investitii sigure, precum titlurile de stat,
depozitele sau obligatiunile, au reusit sa aiba in continuare randament
pozitiv.

Eugen Dumitrescu