CEC Bank: Incepe evaluarea pentru intrarea in sistemul de supraveghere europeana

Activele CEC Bank vor fi verificate de miercuri din punct de vedere al calitatii dupa metodologia europeana, procesul derulandu-se la bancile cu risc sistemic, care nu au o banca-mama straina, in vederea intrarii in mecanismul de supraveghere european, potrivit presedintelui Radu Ghetea.

"Incepand de maine (miercuri - n.r.), cel putin la banca pe care o conduc (CEC Bank - n.r.), incepe verificarea calitatii activelor in conformitate cu metodologia stabilita pentru autoritatea de supraveghere europeana, deci cu manualele Bancii Centrale Europene vor fi verificate activele bancilor din Romania cu risc sistemic. CEC este o astfel de banca, are o cota de piata de 8%, iar neavand un actionar mare din strainatate, are o relatie directa cu supravegherea europeana", a declarat marti presedintele bancii, Radu Gratian Ghetea, care conduce si Asociatia Romana a Bancilor (ARB), la o conferinta pe tema uniunii bancare europene.

Evaluarile fac parte din procesul de pregatire a bancilor pentru a face parte din mecanismul unic de supraveghere (MUS) al uniunii bancare europene, la care Romania va adera voluntar, intrucat nu face parte din zona euro. Statele din zona euro sunt incluse obligatoriu in uniunea bancara.

BCE va supraveghea in mod direct bancile din statele membre

Astfel, Banca Centrala Europeana (BCE) va prelua de la autoritatile nationale activitatea de supraveghere a bancilor. Aceasta va supraveghea direct, prin Consiliul de Supraveghere infiintat, bancile semnificative din statele membre, care au active de peste 30 miliarde euro sau valoarea activelor depaseste 20% din PIB in statul membru de origine, dar si cele mai mari trei banci din fiecare stat membru al uniunii bancare.

BCE va superviza indirect, prin autoritatile nationale de supraveghere, bancile considerate mai putin semnificative, aici incadrandu-se peste 6.000 de institutii de credit.

Anterior preluarii responsabilitatii de supraveghere de catre BCE, la 4 noiembrie 2014, toate bancile care vor face parte din MUS trebuie evaluate. Pentru functionare mecanismului se estimeaza ca vor fi necesare 1.000 de persoane care sa lucreze in sistemul de supraveghere, potrivit datelor prezentate de Elena Georgescu, director adjunct al Directiei de Gestiunea Crizelor Financiare in cadrul BNR.

Ghetea a aratat ca bancile straine prezente in Romania vor gestiona situatia si vor raspunde in fata Autoritatii Bancare Europene pentru subsidiare, insa cele care nu au "mame in afara" sunt supuse verificarii calitatii activelor incepand din aceasta saptamana.

"Din noiembrie 2014 va incepe mecanismul unic de supraveghere pe care-l va exercita autoritatea bancara de supraveghere. In Romania, probabil ecourile in bancile comerciale care au mame din UE exista, dar ingrijorarile nu sunt asa puternice, pentru ca mama de la Paris, Viena sau Atena e cea care raspunde si gestioneaza situatia cu sucursala sau subsidiara din tara respectiva. Dar in Romania sunt si banci care nu au mame in afara, pentru care verificarea calitatii activelor incepe in aceasta saptamana", a precizat Ghetea.

El a adaugat ca are emotii pentru verificarea de la CEC Bank, intrucat activitatea se masoara cu un alt "subler", iar la finalul unei verificari de regula sunt date o serie de recomandari, care ar putea consta in cresterea capitalurilor sau a provizioanelor.

"Cand ai un actionar care e statul roman, unde deciziile de majorare a capitalului se iau cu viteza mai redusa decat in alte cazuri, iti pui problema cum se vor rezolva astfel de aspecte, dar sa speram ca nu va fi nevoie", a punctat presedintele CEC Bank.

Implementarea Mecanismului Unic de Supraveghere va genera costuri ridicate pentru banci

El apreciaza ca implementarea Mecanismului Unic de Supraveghere la nivel european se doreste sa aiba un efect pozitiv, insa va avea costuri foarte ridicate pentru banci, acestea urmand sa plateasca pentru a fi supravegheate, reducandu-si profitabilitatea, insa impactul costurilor se va rasfrange asupra consumatorului final.

"Bancile vor plati din banii pe care-i vor scoate de la consumatorii finali. Ar fi bine ca decidentii din UE sa fie mai atenti, mai prudenti cu privire la introducerea unor mecanisme atat de complicate, care pana la urma costa bani si te intrebi daca-si ating scopul, care e sa protejam consumatorul final. Dar pe de alta parte, hai sa facem fonduri nationale de garantare ex-ante, mecanisme de supraveghere care costa, atunci te intrebi firesc unde se vor duce marjele si costurile bancilor impuse clientilor", a atras atentia presedintele ARB.

Ghetea a mentionat ca unele banci din Romania ar putea avea nevoie de capitalizare suplimentara, considerand ca actionarii vor aduce fondurile necesare in Romania.

"In perioada 2008-2011, capitalurile bancilor au fost majorate cu 2,5 miliarde eruo, timp in care in bancile din UE au fost aduse majorari de capital de 4.500 miliarde euro. Sunt convins ca asa cum au fost aduse cele 2,5 miliarde vor fi aduse si alte fonduri pentru ca piata romaneasca este una foarte importanta care nu va fi lasata de jucatori care au prins gustul ce inseamna sa opereze in Romania. In criza nimeni nu a iesit din Romania, au fost intr-adevar cateva iesiri, dar nu din cauza crizei, ci din cauza activitatii grupului, cum este cazul RBS Bank, care a decis sa se retraga de pe anumite piete", a spus Ghetea.