Criza din Grecia ii face pe europeni sa "dezgroape" vechi neintelegeri

Asemenea unor certuri neplacute in familie care determina rudele sa dezgroape neintelegeri demult uitate, criza financiar-fiscala din Grecia readuce in discutie vechi temeri si resentimente, intr-o dezbatere amara despre viitorul monedei unice euro, comenteaza Reuters.

In spatele disputei prin care liderii UE incearca sa determine daca si cum sa ajute Grecia, "cel mai notoriu profanator" al regulilor fiscale ale Europei, stau divergente nerezolvate intre Germania si Franta, doi dintre ce mai importanti fondatori ai Uniunii, privind natura si rolul monedei euro, informeaza Mediafax.

Cu presiuni puternice exercitate de opinia publica asupra guvernelor din Berlin, Paris si Atena, acuzatiile reciproce incep sa scape de sub control.

"Toate dezbaterile vechi care au precedat si acompaniat lansarea euro revin la viata dupa un deceniu de stabilitate relativa care le-a facut sa para predominant academice si istorice", a declarat Thomas Klau, co-autor al cartii "Ces Hommes qui ont fait l'euro" despre nasterea monedei unice europene.

Germania a acceptat uniunea monetara in anii '90 cu conditia ca euro sa fie la fel de puternic precum marca germana, cu o inflatie scazuta, o disciplina bugetara stricta si fara ajutoare pentru cei slabi.

Germanii au insistat pentru formarea unei Banci Centrale Europene independenta de influenta politica, cu un mandat clar de asigurare a stabilitatii preturilor.

Au vrut ca uniunea monetara sa inceapa de la un grup de state europene nordice cu mentalitati similare si sa excluda, cel putin in prima faza, tarile "de la frontiera de sud", asa-numitul Club Med al economiilor mediteraneene.

Bundesbank, puternica banca centrala a Germaniei, a avertizat atunci ca o uniune monetara fara o integrare politica si economica solida ar fi probabil fragila, insa argumentul a fost respins.

Franta a vazut de la inceput moneda euro in primul rand ca pe un proiect politic de ancorare a Germaniei reunificate in Europa si de construire a puterii internationale a Uniunii Europene.

Francezii doreau o moneda mai "moale", cu un curs de schimb supravegheat de ministrii de Finante, pentru a conserva competitivitatea industriei si agriculturii din Hexagon pe pietele globale.

Parisul visa la un "guvern economic european" care sa aiba rolul de "contragreutate" in raport cu BCE si sa promoveze marile companii industriale din Uniunea Europeana.

Franta cauta includerea "Club Med" in grupul de tari fondatoare, pentru a-si apara propriile fabrici si ferme de devalorizarile competitive la care ar fi putut apela Spania si Italia.

In "marea negociere", germanii au obtinut moneda euro puternica pe care si-o doreau, un BCE independent si ceea ce parea la acel moment un set de reguli fiscale dure care stipula sanctiuni impotriva contravenientilor recidivisti.

Franta a reusit sa aduca statele de pe malul Mediteranei in grupul de tari fondatoare si sa introduca in tratat o clauza care acorda ministrilor Finantelor din UE responsabilitatea in privinta politicii cursului de schimb.

Aceasta clauza nu a fost insa pusa in aplicare.

Timp de zece ani, moneda euro a fost un succes frapant, a adus o stabilitate monetara fara precedent, o evolutie moderata a preturilor si dobanzi scazute in Europa.

Insa odata ce problemele grave ale Greciei au scos la lumina neajunsurile acelor reguli fiscale, Germania si Franta au revenit la promovarea agresiva a solutiilor pentru care au mai pledat.

Presa germana, instigata de unuii politicieni, atribuie criza "unor greci lenesi care pun in pericol banii germanilor muncitori", spune Ulrike Guerot, senior research fellow si sefa a biroului din Berlin al European Council on Foreing Relations.

Berlinul isi consolideaza pozitia impotriva oricarui bailout european si indruma Grecia catre Fondul Monetar International daca vrea acorduri stand-by.

Franta vede chemarea FMI, creditor cu sediul la Washington, ca pe o umilinta politica pentru zona euro.

Germanii vor totodata noi instrumente dure de impunere a disciplinei bugetare in zona euro.

Sugestiile aduse in discutie variaza de la solicitarea unor contributii de asigurare la un fond european de la statele cu deficite si datorii excesive, la un fel de pierdere a suveranitatii fiscale, a drepturilor de vot la nivelul UE si, in ultima instanta, la expulzarea din zona euro a tarilor care se fac vinovate de recidiva.

Ideea adusa in discutie saptamana trecuta de cancelarul german Angela Merkel, de a modifica tratatul pentru a permite exmatricularea din zona euro a statelor care incalca in mod repetat regulile, a cauzat soc si panica in Spania, Grecia si Belgia, unde fostul premier Guy Verhofstadt a acuzat-o ca "nu mai doreste solutii europene".

In Franta, ea insasi departe de a fi un model de disciplina fiscala, prima reactie a fost de "solidaritate europeana" fata de Grecia - adica, in mare masura, mutarea unei sume de bani de la Berlin la Atena.

Francezii vad criza drept un incident care demonstreaza nevoia pentru instituirea unui guvern economic european care sa coordoneze mai bine politicile industriale si bugetare, care sa rebalanseze economia germana orientata catre export in directia cresterii consumului intern.

Germania a avut anul trecut un excedent comercial de 135,8 miliarde euro, cu aproape 20 de miliarde mai ridicat decat surplusul total inregistrat de toate celelate noua state membre UE a caror balanta comerciala a avut in 2009 un rezultat pozitiv.

Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, este deschis fata de ideea de Fond Monetar European, insa doreste ca o asemenea institutie sa faca rost de "bani ieftini" de pe pietele de capital si sa imprumute apoi tarile "nevoiase" din zona euro atunci cand se apropie de posibile situatii de default (incapacitate de plata).

Ministrul francez al Finantelor, Christine Lagarde, a sugerat saptamana trecuta ca "atitudinea economica egoista a Germaniei" ar putea face parte din problema zonei euro, infuriind Belinul.

Ministrul german al Finantelor, Wolfgang Schaeuble, a replicat ca "sa ceri Germaniei sa o lase mai moale cu promovarea agresiva a exporturilor si sa consume ceva mai mult e ca si cum ai cere unei echipe de fotbal sa joace prost pentru a da adversarilor o sansa".

"Christine, sunt fan Bayern Munchen. Cand cei de la Bayern au fost depasiti in doua randuri de Olympique Lyon in Champions League, m-am gandit ca daca ar fi jucat Lyon ceva mai prost, Bayern ar fi avut meciuri mai usoare.

Dar nu putem construi o economie competitiva bazata pe aceste principii", a spus oficialul german.