Franta: UE ar trebui sa trateze diferit deficitele determinate de criza

Ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, a declarat pentru Financial Times Deutschland ca, in contextul crizei financiare, criteriile de stabilitate convenite prin Tratatul de la Maastricht ar trebui relaxate si a cerut ca deficitele bugetare conditionate de criza sa fie tratate diferit, relateaza NewsIn.

Toate statele au deficite structurale, dar ca urmare a franarii cresterii economice se formeaza acum deficite determinate de crize, din moment ce multe state UE au cheltuit miliarde pentru pachetele de stimulare.

Aceste deficite determinate de criza, care duc la cresterea nivelului datoriilor, ar trebui sa fie tratate diferit", a declarat pentru Financial Times Deutschland (FTD) Christine Lagarde, ministrul economiei din Franta.

Daca aceasta cerinta a Frantei se va impune in UE, atunci s-ar putea ca regulile privind deficitele si datoriile sa fie schimbate in pactul de stabilitate al UE, atrage atentia FTD.

Potrivit conditiilor de la Maastricht, statele trebuie sa isi mentina deficitele interne sub 3% si datoriile sub 60% din performanta economica. Dar, din cauza unor scutiri de taxe si pachete de sustinere de miliarde de euro, deficitele explodeaza.

Comisia Europeana se asteapta ca 13 dintre cele 16 state din zona euro sa treaca in 2009 si 2010 peste limita de deficit.

Pentru Germania, Bruxelles-ul a prognozat pentru anul viitor un deficit de 5,7%, pentru Franta 7%, 9,8% pentru Spania si Irlanda 15,6%. In plus, media nivelului de indatorare din zona euro va ajunge in 2010 la 83,8% din PIB.

Comisarul european pentru economie Joaquin Almunia si Banca Centrala Europeana fac, de aceea, presiuni pentru revenirea la disciplina bugetara.

Un raport adoptat la 13 mai de Comisia Europeana constata ca Romania a avut un deficit bugetar de 5,4% din PIB in 2008, ceea ce ar reprezenta o prima etapa in cadrul procedurii de deficit excesiv, dar care nu se traduce prin sanctiuni financiare aplicate Bucurestiului.

In cazul Romaniei, raportul arata ca deficitul public a atins 5,4% din PIB in anul 2008, reflectand "derapaje importante ale cheltuielilor curente, in special ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public si ale cheltuielilor sociale", dar si "previziuni exagerat de optimiste privind veniturile".

Executivul european critica autoritatile romane pentru "slaba planificare si executie bugetara", ce a dus la cresterea deficitului de la 1,2% in 2005 la 5,4% din PIB in 2008, in ciuda cresterii medii reale a PIB-ului de 6,5%.

Perspectivele CE sunt pesimiste, executivul european prefigurand un deficit de 5,6% din PIB in 2010 in cazul in care Romania nu-si modifica politicile fiscale, "pe fondul unei incetiniri economice semnificative".

Criza i-a determinat chiar si pe cei mai aprigi sustinatori ai disciplinei bugetare sa inceapa sa isi puna intrebari legate de regulile in cazul deficitului. Astfel, ministrul olandez al economiei, Wouter Bos, s-a intrebat daca mai exista un cadru de actiune comun pentru pactul de stabilitate.

In spatele aceastei intrebari se ascunde, de fapt, recunoasterea faptului ca, pentru multe state, intoarcerea la valori in limitele prevazute de pact ar putea dura chiar si zece ani. Almunia se teme, asadar, ca o dezbatere legata de o reformare a pactului ar putea aduce daune ireparabile.

Ministrii de finante ai UE vor vorbi la inceputul saptamanii viitoare despre deficitele determinate de criza.

Lagarde a argumentat ca, in ceea ce priveste deficitele de criza, este vorba despre o aparitie singulara. Ministrul francez crede ca acestea pot fi determinate cu acuratete.

"Acestea ar trebui semnalate in mod distinct, iar obiectivul ar fi, ca toate statele sa faca eforturi sa isi reduca deficitele structurale", a spus ministrul. Deficitul structural este acea parte a datoriei care nu este influentata de criza.

Christine Lagarde a aratat insa ca sustine in continuare pactul de stabilitate.

"Avem nevoie de disciplina colectiva. Daca nu am avea asa ceva, am fi amenintati cu probleme, intrucat avem aceeasi moneda si o piata comuna", a spus aceasta. Ministrul francez nu a cerut ca deficitul de criza sa fie scazut din nivelul total al datoriilor ca valoarea sa fie redusa matematic sub limita de 3%.

"Nu am inca un raspuns la intrebarea legata de modul in care ar trebui sa procedam, dar este nevoie de o dezbatere", a subliniat ea, asigurand ca la reuniunea ministrilor de Economie ai UE va reveni asupra acestei probleme.

Ministrul fancez a respins insa cerinta Comisiei Europene si a Bancii Centrale Europene de a pune de acum la punct o strategie de iesire din politica de indatorare si deficit.

"Nu este o prioritate ca aceste datorii si deficite sa fie reduse. Trebuie sa ne concentram pe moment la salvarea si crearea locurilor de munca", a spus Lagarde. Cel mai devereme in septembrie se va vedea daca pachetele de sustinere au vreun efect in fiecare stat UE in parte, considera oficialul francez.

"Daca nu vor exista efecte, atunci va trebui sa ne gandim daca avem nevoie de si mai multe masuri", a conchis Christine Lagarde.