Branduri din domeniul modei sunt acuzate de incalcarea legislatiei muncii in Europa de Est

ONG-ul Clean Clothes Campaign acuza o serie de branduri occidentale in domeniul modei, ca Adidas, Primark si Zara, ca profita de o retea de aprovizionare care-i plateste pe muncitorii din Europa de Est si Turcia cu salarii de mizerie si le incalca drepturile in domeniul muncii.

Potrivit publicatiei britanice, aproximativ trei milioane de muncitori din Slovacia si pana in Georgia fac parte din "curtea din spate a muncii ieftine a brandurilor vest-europene de moda".

Femeile, cel mai adesea angajate in domeniu pentru firme mari, sunt obligate frecvent sa munceasca peste program sau sa renunte la concediu pentru a obtine salariile de baza al caror nivel este cu mult sub nivelul de subzistenta, denunta ONG-ul, potrivit Mediafax.

Bettina Musiolek, una dintre autoarele raportului, a declarat ca aceasta cercetare spulbera mitul potrivit caruia "Made in Europe" inseamna corectitudine - o perceptie consolidata, in opinia sa, dupa dezastrul de la Rana Plaza, in Bangladesh.

Brandul Adidas, acuzat ca profita de nereglementarea drepturilor muncii in Georgia

Grupul acuza sponsorul Adidas al Campionatului Mondial de Fotbal ca profita de nereglementarea drepturilor muncii in Georgia. Compania germana, care a vandut produse de tip sport in valoare de 14,5 miliarde de euro anul trecut, este suspectata ca procura haine din aceasta tara, in care muncitorii sunt platiti cu cinci euro pentru o zi de munca de opt ore. Acesti muncitori au semnalat ca sunt intimidati la locul de munca, unde sunt nevoiti sa ceara permisiunea sa mearga la toaleta si unde sunt supusi unor presiuni sa nu-si ia concedii medicale cand se imbolnavesc.

Adidas a declarat ca nu are "vreo productie autorizata in Georgia". Intrebat daca desfasoara productie neautorizata, prin intermediul unuia dintre antreprenorii sai turci, un purtator de cuvant a declarat ca, "la Adidas Group, investigam toate plangerile pe care le primim, inclusiv solicitarea Clean Clothes Campaign de a dezvalui detalii despre fabrici incluse in investigatia acesteia".

Un purtator de cuvant Inditex, firma de retail din spatele Zara, a declarat ca societatea se afla in contact cu Clean Clothes Campaign pentru a putea "investiga afirmatiile si a adopta masuri adecvate pentru a le aborda".

Potrivit publicatiei, investigatorii au gasit muncitori plati cu sume mai mici decat salariul minim in patru tari, inclusiv in Bulgaria si Romania, state membre UE din 2007. In Bulgaria, o tara in care aproape jumatate din populatie traieste sub pragul saraciei, unii dintre muncitorii cu norma intreaga primeau salarii de 129 de euro, cu mult sub salariul minim prevazut in 2013, de 159 de euro. In Romania, unii muncitori cu norma intreaga au declarat ca primeau 124 de euro pe luna, cu 55 de euro mai putin decat salariul minim, de 179 de euro.

"I-am spus sefului meu ca uneori nu fac norma minima daca nu vin sambata, iar el mi-a raspuns <>", le-a declarat un muncitor roman investigatorilor, potrivit publicatiei britanice.

Una din trei fabrici din R. Moldova plateste ore suplimentare

Muncitorii afirma ca lupta zi de zi pentru supravietuire, mananca ceea ce cultiva, imprumuta bani si doar viseaza la concedii. "Avem noroc ca ne cultivam singuri legumele in sat, iar vara ai ce sa mamanci. Insa iarna viata este foarte grea", a declarat un muncitor moldovean. In Republica Moldova, saptamana de munca de sase zile este un lucru obisnuit pentru muncitori care produc haine pentru firme ca Primark si Tesco. Doar una din trei fabrici investigate plateste ore suplimentare pentru munca sambata.

Potrivit The Guardian, in Romania, muncitori care produc haine pentru Zara si H&M au declarat ca pot sa castige salariul minim doar daca efectueaza ore suplimentare si pe timpul concediilor. Orele suplimentare nu apar pe fluturasii de salariu.

In Georgia, muncitori care au spus ca fabrica tricouri pentru Adidas au declarat ca sunt supusi unor presiuni dure sa nu-si ia concedii de odihna. Ei denunta intimidari din partea conducerii si afirma ca se confrunta cu probleme de sanatate din cauza conditiilor neadecvate privind incalzirea si aerul conditionat.

ONG-ul a chestionat 316 muncitori din zece tari si a precizat ca muncitorii au vazut etichetele marcilor, ceea ce a ajutat organizatia sa stabileasca legaturi in lantul de aprovizionare. Insa unele marci au declarat ca nu au niciun rol sau au un rol marginal. Tesco a anuntat ca a incetat sa mai cumpere haine din Republica Moldova in urma cu un an, iar un purtator de cuvant Primark a declarat ca firma procura doar un procent mic din bunuri din aceasta tara si ca va "investiga orice probleme sesizate imediat".

H&M a respins orice acuzatii potrivit carora muncitorii sai ar castiga doar 0,50 euro pe ora pentru a broda o bluza. "Credem ca este o viziune depasita cea potrivit careia companiile straine trebuie sa stabileasca ce inseamna salariu de subzistenta", a afirmat compania intr-un comunicat. "Problema orelor suplimentare nu este specifica furnizorilor H&M, ci este una dintre cele mai comune provocari in industria textila", a adaugat ea.

"Unele dintre acuzatii au fost clarificate in trecut", afirma Hugo Boss intr-un comunicat, adaugand ca "unele dintre ele nu pot fi asociate partenerilor nostri". Firma a refuzat sa faca alte comentarii fara sa aiba informatii detaliate despre fabrici. Prada nu a raspuns solicitarilor de a comenta pentru The Guardian, mai precizeaza publicatia britanica.

The Boring Phone: dispozitivul destinat să combată dependența de smartphone-uri

HMD a anunțat lansarea unui nou model de telefon: The Boring Phone. Produsul va fi prezentat în cadrul unui eveniment la Milan Design Week, pe data de 18 aprilie. Telefonul face parte dintr-o...

Actualizarea care poate strica display-ul dispozitivele Galaxy. Răspunsul oferit de Samsung

În ultima perioadă, un număr ridicat de utilizatori Samsung a raportat apariția unor linii verzi pe ecranul telefoanelor lor, fenomen care pare să fi reapărut după o actualizare recentă de...