Angajatorul care foloseste detinuti nu trebuie sa le acorde acestora concedii medicale sau de odihna, iar salariul poate fi si numai minimul pe economie. Angajatorul incheie contract cu penitenciarul, iar timpul lucrat se recunoaste condamnatului ca vechime in munca.
Companiile care se confrunta cu lipsa de
personal calificat au posibilitatea de a apela la serviciile detinutilor din
inchisori, pentru a-si completa efectivele de muncitori. In acest sens s-a
semnat ieri, la Bucuresti, un protocol de colaborare intre Administratia
Nationala a Penitenciarelor si Patronatul de Comert, Turism, Industrie si
Servicii.
Pentru partea patronala, documentul prevede
ca obligatie "identificarea operatorilor economici interesati sa
desfasoare activitati productive cu ajutorul persoanelor private de
libertate", ca si "organizarea unor programe de calificare
profesionala" pentru persoanele din aceasta categorie.
De asemenea, angajatorii sunt chemati sa
faciliteze ocuparea unui loc de munca, dupa liberare, pentru detinutii care au
urmat programele de calificare.
De cealalta parte, Administratia Nationala
a Penitenciarelor (ANP) urmeaza sa se ocupe de selectarea persoanelor din
inchisori care pot desfasura activitati productive. Tot ANP va asigura,
potrivit protocolului, "paza persoanelor private de libertate selectionate
sa participe la activitatile productive desfasurate de catre operatorii economici
din comunitate".
Altfel spus, detinutii care doresc sa
munceasca vor avea locul asigurat si, desigur, un salariu in schimbul
serviciilor prestate, iar angajatorul are ca avantaj completarea personalului
deficitar cu salariati mult mai "ieftini" decat cei aflati in
libertate.
Legislatia de executare a pedepselor
trebuie schimbata
"In cadrul acestui protocol am
stabilit reguli care vor sta la baza incheierii de contracte cu agentii
economici privind modalitatile de calificare a detinutilor in diferite meserii,
in asa fel incat acestia sa-si poata asigura un viitor la terminarea pedepsei,
precum si folosirea fortei de munca a acestora in diferite activitati
economice, chiar si dupa incheierea perioadei de detentie.
Partile semnatare cer ca executivul sa
gaseasca modalitatile legale pentru ca detinutilor care lucreaza cu carte de
munca in diferite societati sa li se considere perioada lucrata ca vechime, in
cartea de munca, atunci cand vor iesi la pensie", a declarat Ion Dedu,
presedintele Patronatului de Comert, Turism, Industrie si Servicii (PCTIS).
Pe langa aceasta facilitate, ar mai trebui
sa li se acorde detinutilor plata asigurarilor pentru pensii si somaj. In
prezent, din veniturile realizate de acestia se retine numai contributia la
asigurarile de sanatate (CAS), in proportie de 6,5%.
"La nivelul Ministerului Justitiei
actioneaza, acum, un grup de lucru in vederea modificarii Legii 275/2006
privind executarea pedepselor privative de libertate. Am intocmit si inaintat
acestui organism un material in care explicam ce prevederi trebuie ameliorate,
pentru ca dreptul la munca al detinutilor sa poata fi respectat", a
afirmat judecatorul Marius Iosif, directorul general al ANP.
El propune angajatorilor sa nu manifeste
niciun fel de reticenta in a solicita forta de munca din penitenciare.
"Veti constata ca multi dintre acesti oameni sunt disciplinati si buni
profesionisti", recomanda seful Administratiei Penitenciarelor.
Angajarile se fac in functie de regimul de
detentie
Pe ce criterii se vor alege detinutii, in
vederea angajarii in unitatile economice "civile"? In primul rand,
acestia trebuie sa fie retinuti in regim de detentie "deschis sau
semideschis, care se stabileste in functie de comportamentul si calitatile
personale ale fiecaruia".
Pedepsele de pana la cinci ani "pot fi
considerate ca apartinand regimului deschis sau semideschis, dar aceasta nu e o
limita de timp imuabila, dincolo sau dincoace de care nu se poate trece",
a mai precizat directorul general al ANP. Intre criteriile importante de
selectie se mai numara calificarea profesionala de care face dovada detinutul
si, din nou, calitatile personale ale acestuia.
Deocamdata, din veniturile realizate de
detinuti, 30% revin acestora si 70% se retine la bugetul de stat, dar
initiatorii protocolului semnat ieri sunt convinsi ca in randurile oamenilor de
dupa gratii exista un real interes pentru angajare.