Refuzul MFP de a plati integral salariile incalca drepturile angajatilor si Constitutia

Refuzul MFP de a deschide creditele bugetare cerute de instanta suprema incalca principiul constitutional al neretroactivitatii normelor legale, dar si dreptul personalului ICCJ de a-si primi salariile cuvenite, isi motiveaza Curtea de Apel Bucuresti (CAB) decizia de a-l amenda pe Gheorghe Pogea, relateaza NewsIn.

"Refuzul paratului de a deschide creditele bugetare bazat pe prevederile OUG 71 din 2009 incalca principiul constitutional al neretroactivitatii normelor cu putere de lege, precum si dreptul personalului ICCJ la plata salariului cuvenit pe luna iunie, cu toate componentele sale individualizate in carnetele de munca si actele de stabilire a drepturilor banesti", se arata in motivarea Curtii de Apel.

Potrivit documentului, refuzul Ministerului Finantelor Publice de executare a sentintei CAB din 9 iulie, adica neplata sporurilor cerute de ICCJ, constituie negarea hotararii instantei in sine, sustine Curtea de Apel.

Acelasi refuz, de a respecta decizia din 9 iulie privind plata sporurilor, nu poate fi explicat prin OUG 71, care a fost data pentru esalonarea datoriilor din decizii judecatoresti definitive.

Si asta pentru ca, sustine CAB, "actul se refera la executarea silita a creantelor certe, lichide si eligibile, tocmai pentru ca numai astfel de creante pot fi executate conform dreptului comun".

Magistratii precizeaza ca, in timp ce o directie din MFP a deschis credite pentru suma de 5,5 milioane de lei, precizata in sentinta din 9 iulie a CAB, un functionar public din cadrul aceleiasi autoritati a refuzat partial sa avizeze plata sumei creditate, mai precis partea corespunzatoare sporului.

Astfel, explica judecatorii, pentru ca instanta a recunoscut ca ICCJ are dreptul sa primeasca intreaga suma de bani, care include si sporurile, orice obiectie a MFP este nelegala, deoarece procedura de autorizare a fost suplinita de hotararea judecatoreasca data anterior, care este executorie.

In motivarea CAB, se mai arata ca angajatii ICCJ au cerut despagubiri, pe motiv ca nu si-au putut lua salariile "ca urmare a blocarii cu abuz de putere a creditului bugetar pe luna iulie 2009".

Cererea de despagubiri a fost, insa, respinsa. Curtea de Apel Bucuresti a judecat, pe 16 iulie, cererea Inaltei Curti de Casatie si Justitie de sanctionare a Ministerului Finantelor Publice si a ministrului de resort Gheorghe Pogea pentru neexecutarea hotararii CAB, prin care trebuia platit sporul de stres de 50%.

Curtea de Apel Bucuresti a decis, pe 9 iulie, admiterea cererii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) de anulare a executarii adresei Ministerului Finantelor, prin care s-a anuntat ca salariile angajatilor de la ICCJ nu vor mai include sporul de stres.

Angajatii ICCJ au contestat in instanta actul Ministerului Finantelor prin care le-au fost suspendate anumite sporuri, surse din magistratura declarand pentru NewsIn ca sefii ICCJ au refuzat sa plateasca pe 8 iulie salariile angajatilor fara aceste sporuri.

A doua zi, pe 10 iulie, Guvernul a decis ca documentele de plata aferente cheltuielilor care nu au primit viza de control financiar preventiv vor fi acceptate de Trezorerie la plata doar daca Curtea de Conturi constata ca refuzul de viza nu este intemeiat.

Astfel, Executivul a hotarat modificarea OG 119/1999 privind controlul intern si cel financiar preventiv, in cadrul unei sedinte extraordinare a Executivului, in cadrul careia modificarea OG 119 a fost singurul act normativ de pe ordinea de zi.

In urma deciziei, Curtea de Conturi devine mediator intre Ministerul Finantelor si orice alt ordonator principal de credite. 

A fost inventat softul care ghicește dacă un angajat e gata să-și dea demisia. Cum ar putea utiliza patronii rezultatele

Patronii îngrijoraţi de fluctuaţia angajaţilor sau care îşi pun întrebări despre perioada de timp în care o persoană recrutată va rămâne la noul ei loc de muncă ar putea conta, în...

Amazon spiona concurența cu o divizie secretă. Angajații companiei se dădeau drept antreprenori pentru a strânge informații

Angajaţii Amazon au „pozat” drept comercianţi terţi pentru a aduna informaţii de la Walmart, eBay şi alţi rivali ai gigantului american. Aceștia au avut acces la sistemele concurenței...