Carne de cal si carne de tun - Opinie Constantin Rudnitchi

Scandalul "carnii de cal" este in plina derulare. Asa cum se intampla in plin scandal, informatiile se bat cap in cap. Cazul este insa unul reprezentativ pentru evolutia economiei romanesti in Europa.

Actorii economici implicati in "scandalul carnii de cal" se acuza unii pe altii, Romania se disculpa prin vocile premierului si a ministrului agriculturii, oficialii francezi au creat o celula de criza, companiile franceze implicate in circuit ameninta cu instanta, iar presa britanica a descoperit deja ca marfa incrimanata provine de la cai salbatici din Delta Dunarii care sufera de o boala echivalenta cu SIDA la cabaline. Desigur, toate acestea urmeaza a fi confirmate sau infirmate in viitorul apropiat.

Multe necunoscute si o certitudine

Exista, insa, in acest scandal mai multe necunoscute si o certitudine. Marea necunoscuta este in ce masura scandalul in derulare va avea efect asupra expoturilor de carne din Romania. Se stie deja ca timp de aproape cinci ani de zile de la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana (UE), producatorii de carne de porc din Romania nu au putut exporta in Europa din cauza problemelor legate de pesta porcina si a tratamentului ei prin vaccinare. De multe ori, producatorii romani de carne de porc au afirmat, neoficial, ca interdictia de export era, de fapt, un mod de a scapa de concurenta, fiind impusa de marii producatori europeni. Este imposibil de demonstrat oficial acest lucru, dar cert este ca timp de cinci ani carnea de porc romaneasca nu a putut sa ajunga in Occident. De accea, "scandalul carnii de cal" din lasagna britanicilor ar putea sa duca la o noua perioada de interdictie pentru producatorii romani de carne, fie ca este de porc sau de vita. Vom avea insa probabil si o serie de reglementari europene pentru caii salbatici din Delta Dunarii.

Mai avem, insa, o certitudine. Si anume aceea a unui circuit extrem de complicat si de arborescent pe care l-a urmat carnea din Romania. A plecat de la un abator din tara, cumparata de doi intermediari, unul din Cipru, altul din Olanda, a ajuns la o firma franceza, apoi la alta care a produs lasagna si care, in ultima instanta, a livrat-o pe piata britanica. Putem remarca existenta unor intermediari firme din Cipru si din Olanda. Noi, romanii, suntem oripilati de intermediari, fie ca ei sunt in piete (ii numim samsari), fie ca sunt legati de importul gazelor naturale din Rusia, fie ca sunt in vanzarea de energie electrica de la Hidroelectrica (pe care ne-am invatat sa-i numim "baieti destepti"), dar iata ca ei exista si in circuitele comerciale ale alimentelor. "Baietii destepti" din vanzarea carnii de cal sunt ciprioti si olandezi. Ce rol au avut in aceasta afacere? Deocamdata, nu stim, dar anchetele care vor urma vor scoate la iveala acest lucru.

Intermediarii nostri de zi cu zi

Putem sa mai constatam un lucru dureros: pe lantul trofic al circuitului carnii de cal, Romania este la primul nivel, cel mai de jos. Respectiv, la nivelul productiei primare. Olandezii si cipriotii sunt intermediarii, francezii procesatori si exportatori, iar britanicii distribuitori finali pe piata. Este mai mult ca sigur ca romanii, cei care doar au taiat si livrat carnea, au fost cei care au obtinut cea mai mica marja de profit. Ceilalti au castigat mai multi bani, pentru ca au adus valoare adaugata pe circutul comercial. Cu exceptia, evident a intermediarilor care nu au facut altceva decat sa intermedieze o tranzactie.

Tot acest circuit scoate din nou la iveala slabciunile economiei romanesti. O economie care traieste prin intermediari. O economie care, de ani de zile, exporta marfuri cu valoare adaugata mica, fie ca este vorba de deseuri metalice, de lemn sau cherestea sau, iata, de carne neprelucrata.

Romania a avut fara indoiala beneficii importante prin aderarea la UE. Dar nu putem sa nu vedem si realitatea cruda. Iar realitatea este ca prin intrarea intr-o piata unica, economia romaneasca a intampinat multe si mari dificultati. In primul rand, la ea acasa, pentru ca marile companii europene, competitive, au avut acces pe o piata libera, fara taxe vamale, pe care au concurat cu produse romanesti nepregatite, in multe cazuri, pentru concurenta dura europeana. Pe de alta parte, firmele romanesti nu au putut beneficia de virtutile pietei libere, pentru ca multe dintre produsele romanesti nu aveau traditie pe pietele europene, iar efortul de a recuceri aceste piete a fost de multe ori prea costisitor, ori prea complicat.

"Carne de tun" pentru companiile occidentale

Economia romaneasca a fost, odata cu aderarea, "carne de tun" pentru companiile performante occidentale. Piata unica europeana a functionat, asa cum era de asteptat, in favoarea celor performanti si a celor experimentati in marketing. Iar castigatoarele intrarii Romaniei in UE au fost chiar companiile europene.

Sa adaugam la acest lucru si faptul ca aderarea la UE a adus si un calendar de ajustare a economiei la rigorile Europei. Accizele au un calendar de crestere pentru a ajunge la nivel european, tariful energiei se liberalizeaza pentru a fi in ton cu tariful din UE, companiile nu mai pot beneficia de ajutor de stat pentru ca acesta ar insemna un avantaj concurential in raport cu firmele de profil europene, achizitiile publice si licitatiile mari sunt deschise pentru toate companiile europene iar privatizarile trebuie sa se faca dupa reguli europene.

Toate bune si frumoase, numai ca firmele romanesti, cu pacatele lor, au pierdut sansa dezvoltarii. Dobanzile au fost mai mari (pentru ca inflatia a fost mai mare), subventiile europene sunt mai mici (pentru ca asa s-a negociat in perioada de preaderare) si unele piete au ramas inchise pentru producatorii romani (precum cea a carnii de porc).

Absorbtia fondurilor europene, o mare ratare

Toate aceste presiuni ale economiei europene ar fi trebuit compensate prin doua seturi de masuri. Primul, firmele romanesti au avut si ele acces egal pe pietele europene, dar de el s-au bucurat in special companiile europene cu activitatea in Romania. In al doilea rand, decalajul de dezvoltare ar fi trebuit redus prin fondurile puse la dspozitie de UE. Din pacate, din diverse motive, in acest moment, la sapte ani de la aderare, nu s-au atras decat 11% din fondurile destinate economiei si institutiilor romanesti. Asadar, am fost aruncati in razboiul economic cu Europa, precum "carne de tun", fara a beneficia de armele pe care Europa ni le-a pus la dispozitie, fondurile europene.

Drumul Romaniei prin Europa trece de la "carnea de tun" la carnea de cal. Un drum in care economia romaneasca s-a impiedicat de toate obstacolele si pe care l-a traversat fara sa poata culege si fructele care i-au iesit in cale.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Susține proiectul Business24.ro

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...

Razer a lansat noul model de mouse Viper V3 Pro, conceput alături de gameri profesioniști

Razer a lansat noul model de mouse Viper V3 Pro, conceput în colaborare cu unii dintre cei mai buni jucători de esports, inclusiv Zachary „zekken” Patrone, campion și MVP al turneului...