Claudiu Doltu: Solutia pentru companiile de stat cu pierderi - privatizarea sau inchiderea

Marti, 28 August 2012, ora 07:03
2737 citiri
Claudiu Doltu: Solutia pentru companiile de stat cu pierderi - privatizarea sau inchiderea

Statul este un administrator prost, iar companiile de stat vor continua sa acumuleze pierderi, cata vreme raman sub patronajul acestuia, a declarat, in cadrul unui interviu pentru Business24, Claudiu Doltu, secretar de stat in ministerul Finantelor.

In aceste conditii, inchiderea sau privatizarea reprezinta solutia care trebuie aplicata urgent, pentru ca economia sa scape de povara datoriilor acestor intreprinderi, a subliniat secretarul de stat.

Neperformanta intreprinderilor de stat este o problema veche a economiei romanesti, asupra careia face presiuni, acum, si FMI. Cum trebuie rezolvata aceasta problema, pentru a nu ne trezi ca peste alti cativa ani vom discuta din nou despre cate pierderi aduc economiei aceste intreprinderi?

Dupa mai bine de 20 de ani, suntem in situatia in care vedem intreprinderi de stat care acumuleaza pierderi. Este greu de inteles de ce o companie de stat, singura care detine infrastructura feroviara, continua sa piarda. Operatorii de infrastructura de cale ferata sunt atat privati cat si de stat, dar, oricum, nu au alta sansa decat sa plateasca pentru folosirea infrastructurii respective.

E greu de inteles de ce o intreprindere, care nu are niciun concurent si care are clienti, care face afaceri profitabile, pierde. E greu de inteles de ce o asemenea intreprindere nu recupereaza ce are de recuperat de la utilizatorii privati sau publici. Din cauza faptului ca nu recupereaza si nu-si fixeaza niveluri de tarife, astfel incat sa-si acopere cheltuielile si sa obtina profit prin care sa-si modernizeze infrastructura, respectiva companie mai acumuleaza si datorii catre furnizori.

Care ar fi cea mai buna solutie pentru aceste companii?

Evident ca solutia pleaca de la regimul de proprietate. Este evident ca aici, statul este un prost administrator. Daca dupa 20 de ani ne aflam in aceasta situatie si refuzam sa acceptam cel putin management privat pentru administrarea unei companii care poate sa ramana in continuare de stat, si in anii viitori, ne vom reintalni cu aceasta problema.

Cea mai buna solutie pentru companiile de stat care pierd este inchiderea sau privatizarea lor. Daca cineva isi asuma riscurile sa cumpere o asemenea companie si vede in acest lucru o oportunitate pentru a dezvolta o activitate economica pe viitor, nu vad de ce decizia de privatizare sa fie amanata. In situatia in care autoritatile decid ca nu vor sa privatizeze o asemenea companie, se poate incerca solutia managementului privat si intarirea guvernantei, prin mai buna selectie a celor care fac parte din consiliile de administratie.

In conditiile in care exista intreprinderi de stat pentru care nu se doreste privatizarea, companiile respective pot fi gestionate pe strategii de echilibru pentru a nu pierde, existand posibilitatea ca statul sa le subventioneze macar pentru a asigura resurse pentru noi investitii.

Exista peste tot in Europa asemenea cazuri, dar nicaieri in lumea performanta nu exista situatia din Romania, in care un numar atat de mare de intreprinderi de stat genereaza pierderi uriase. Solutiile nu trebuie sa le inventam noi. Companiile de stat pot fi privatizate, pot functiona in conditii de buna guvernanta sau li se pot impune conditii care sa le permita sa-si desfasoare exercitiul financiar in conditii de echilibru.

Economia romaneasca are, dupa acesti ani de criza, cel putin trei elemente pe care sa se bazeze in reluarea cresterii economice: inflatie mica, deficit bugetar mic si o stabilitate financiara obtinuta cu greu. Ce ar trebui sa urmeze in acest puzzle ca sa putem spera, de data aceasta, la o crestere sanatoasa si durabila?

Cresterea economica vine din alocarea eficienta a resurselor din sectorul privat si cu cat mai putine distorsiuni vor provoca guvernele, cu atat mai multe sanse vor fi pentru reluarea apetitului pentru investitii, pentru cresterea increderii consumatorilor si pentru o alocare sanatoasa a resurselor pe termen lung. Conditia primara este asigurarea fundamentelor si a "conditiilor de joc".

Altfel spus, daca guvernul anunta clar ce va face in anii urmatori si va dovedi consecventa in urmarea procesului de reforme necesar.

Mai multa ordine in sectorul intreprinderilor de stat si accelerarea reformelor in sectorul energetic au acum o importanta foarte mare, chiar daca efectele bune nu se vad imediat. Este evident ca sectorul energetic nu are in actuala structura resursele necesare pentru a face investitii de ordinul miliardelor de euro.

Investitiile straine vor veni aici si pot compensa lipsa de resurse autohtone doar daca vom schimba complet comportamentul de pana acum. Cu alte cuvinte, trebuie sa acceptam ca privatizarea este singura solutie. Totodata, trebuie sa acceptam ca fara transparenta deciziilor si fara cresterea independentei autoritatilor de reglementare in acest domeniu nu vom dobandi credibilitatea necesara atragerii de investitii.

Nu in ultimul rand, trebuie sa incetam sa credem ca putem face protectie sociala prin preturi administrate in mod netransparent. Altfel spus, va trebui sa acceptam ca preturile energiei trebuie sa se apropie cat mai mult de nivelul pietei mondiale.

Desigur, acest lucru nu inseamna ca accesul la energie al categoriilor de populatie devaforizata este neaparat restrans. Autoritatile vor trebui sa defineasca si sa-i identifice pe cei care au nevoie cu adevarat de sprijin financiar si sa ii ajute. Oricum, efortul financiar al statului va fi mai mic decat pierderile care exista acum, in conditiile in care si cei care isi incalzesc piscina si cei care traiesc doar din pensie platesc preturile de acum.

Pretul de astazi nu reflecta nici pe departe valoarea sanselor la care producatorii de energie renunta, atunci cand produc si vand ceea ce produc, tine investitorii "la distanta", perpetueaza risipa si nu asigura companiilor profituri care sa le permita sa investeasca in tehnologii moderne.

Care sunt avantajele privatizarii?

Angajarea pe un asemenea drum, chiar daca nu permite aparitia de rezultate spectaculoase imediate, este un pas important pentru construirea credibilitatii necesare oricarui guvern dintr-o tara europeana. Guvernul arata astfel ca este determinat sa puna la dispozitia sectorului privat cat mai multe resurse pe care acesta le cauta.

Stiu ca este un domeniu sensibil si poate inca multa lume se intreaba ce facem daca tot privatizam, "noi" cu ce ramanem? Dar, sa nu uitam ca, in urma cu 14 ani, aveam nevoie de cativa ani si multe pile pentru a ne instala acasa un post telefonic.

Dupa privatizarea operatorului national de telefonie, dupa permiterea accesului investitorilor privati in acest domeniu, dupa construirea si intarirea setului de reguli si dupa liberalizarea tarifelor, consumatorii sunt multumiti, s-au creat noi locuri de munca si printre primii platitori de impozite sunt companiile de telecomunicatii.

Nu mai departe de acum opt ani, o alta asa zisa "perla a coroanei" - compania nationala de petrol inregistra pierderi si multi oameni ocoleau pompele ei de benzina de teama ca benzina pe care o pun in rezervor sa nu fie amestecata cu apa. Dupa privatizare, noua companie este principalul contributor la bugetul de stat, locurile de munca continua sa existe si nimeni nu se mai indoieste de calitatea produselor ei.

Cu o privatizare sau cu doua nu se face primavara, dar, evident, credibilitatea autoritatilor creste si incertitudinea potentialilor investitori cu privire la directia in care se indreapta tara se reduce.

Ati vorbit despre nevoia asumarii unui nou proiect major de tipul NATO sau UE si l-ati identificat in proiectul adoptarii monedei euro. Ce avantaje ne-ar aduce stabilirea unui astfel de target, in conditiile in care in Europa se discuta destul de intens despre revenirea la marca sau drahma?

Chiar si fara a stabili acum o data anume pentru adoptarea monedei euro, cel putin asumarea de catre guvern a obiectivului de a indeplini conditiile necesare pentru intrarea in ERM II (Mecanismul Ratei de Schimb II) ar arata tuturor ca inflatia in Romania va continua sa scada, ca deficitul bugetar ramane sub 3% din PIB, ca datoria publica va ramane la un nivel rezonabil (sub 60% din PIB) si ca ratele dobanzii vor ramane la niveluri scazute.

In aceste conditii, firmele isi pot construi planuri de afaceri in conditii de incertitudine mai mica, investitorii stiu ca autoritatile sunt dispuse sa-si proiecteze nivelurile de venituri si cheltuieli in mod mai realist. Mai mult, aceste lucruri dovedesc mediului privat ca autoritatile sunt constiente de nevoia de a imbunatati calitatea cheltuielilor publice si ar arata disponibilitatea guvernului de a construi un sistem fiscal care sa permita reducerea costurilor de desfasurare a afacerilor - altfel spus, un sistem fiscal predictibil, cu un grad mult mai mare de stabilitate.

Pe masura ce anticipatiile in sensul unei inflatii mici se consolideaza si pe masura ce credibilitatea politicii bugetare se va intari, evident, si fluctuatiile cursului de schimb se vor tempera. Acest lucru avantajeaza toate afacerile.

Cand ne gandim la o constructie de tipul euro, modul in care politicile publice se proiecteaza si sunt derulate se schimba, transparenta in actul de guvernare creste, iar acest lucru reduce incertitudinea si dimensiunea coruptiei.

Nu in ultimul rand, un asemenea proiect presupune schimbarea intregului sistem al administratiei publice, flexibilizarea administratiei publice si schimbarea raportului dintre functionarii publici, oamenii obisnuiti si oamenii de afaceri.

Un asemenea proiect ofera, in primul rand, o directie clara si o dimensiune a actiunii guvernamentale care au ca principale efecte reducerea incertitudinii si, evident, a costurilor de desfasurare a afacerilor.

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...
#companii de stat Claudiu Doltu, #privatizari Claudiu Doltu, #interviu Claudiu Doltu , #Companii Romania