Brandingul produselor traditionale. De ce pepenii de Dabuleni sunt mai buni

Luni, 17 Martie 2014, ora 09:00
3949 citiri
Brandingul produselor traditionale. De ce pepenii de Dabuleni sunt mai buni

Romania, si nu numai, cumpara dupa brand, fie ca este un brand caruia i s-a facut reclama, fie ca se stie de el de la cunoscuti. Chiar si atunci cand este un brand de hipermarket, daca este sustinut de compania mama, acesta reprezinta un factor de incredere pentru consumator.

Dar ce faci cand incerci sa vinzi pe o piata in care brandingul este la inceput, din necunoastere cel mai adesea, chiar daca cel mai invocat argument este lipsa de bani?

Sa luam exemplul agricultorilor care investesc in teren, utilaje, etc, care au produse exceptionale de cele mai multe ori, poate chiar eco, dar care vand in piata, fara sa mai incerce si alte posibilitati.

Sa zicem ca ai o livada de mere la Campulung Muscel, soi ionatan, copaci nestropiti, fertilizare naturala etc. Ai un an bun, conditii meteorologice favorabile si, prin urmare, productie buna, spre foarte buna.

Te duci cu merele in piata. Aici evident te lovesti de importuri, de cele mai multe ori la preturi mai bune per kg decat produsul tau. Ce faci? Sincer, odata ajuns aici nu prea mai ai multe optiuni, asa ca ajungi sa scazi pretul.

Dar daca actionai din timp?

Cu cateva zeci de milioane puteai sa iti construiesti un brand care te ajuta anul acesta si urmatorii si tot asa si iti dadea posibilitatea sa iti cresti business-ul, sa diversifici si nu sa te temi de la an la an daca iti vei putea vinde recolta.

Un consultant de marketing sau o firma specializata iti puteau crea un nume de brand (plecand de la diversi parametrii specifici business-ului tau). Sa zicem ca de acum te numeai "La bunica din gradina", si aveai si o reprezentare grafica a denumirii tale, asa numitul logo.

Web site-ul joaca un rol important

Web site-ul joaca si el un rol important - un loc pe care sa il poata vedea toata lumea (nu numai cei de la tine din judet, unde vindeai in mod traditional), ci si cei din Bucuresti sau Satu Mare si chiar din Munchen.

Cum te ajuta, avand in vedere ca tu anul asta nu ai productie sa acoperi o asa cerere? Da, dar o fabrica de gemuri din Germania ajunge sa fie interesata de produsul tau finit si face un precontract cu tine pe urmatorii ani si poate chiar este dispus sa te ajute ca partener in investitia viitoare ca toata lumea stie ca fructele netratate din Romania sunt de calitate foarte buna.

Nu-i asa ca business-ul tau incepe sa capete alte dimensiuni?

Sa zicem, totusi, ca nu ai norocul sa faci export, dar un consultant priceput iti impinge oferta ta de mere minunate de "La Bunica din gradina" catre gradinite, scoli particulare si afterschool-uri, restaurante vegetariene sau care sunt atente la ingredientele folosite, magazine alimentare bio, asociatii de familii care comanda saptamnal cosuri de legume si fructe crescute traditional.

Asa vei putea vinde si la un pret stabilit de tine si nu de importurile din Turcia, nu depinzi de consumatorul orientat exclusiv catre pret (cel care vine si cumpara saptamanal din piata din cartier), ci pe cel orientat pe calitate, dispus sa aloce finante in plus pentru un produs bun, natural. Si cel mai importat, acest lucru pune bazele unui business pe care il poti dezvolta.

Pe site-ul respectiv ai putea anunta cateva zone de distributie pe care sa le acoperi chiar tu, grupandu-i pe cei interesati pe orase si carora, cu o frecventa de comun acord, sa ii aprovizionezi cu merele tale, caci, nu-i asa, nu are nimeni mere ionatane mai dulci decat cele de "La bunica din gradina"?

Aceasta e metoda prin care sa scapi de intermediari si ai contact direct cu clientii care iti spun ca ar fi interesati sa cumpere si zmeura sau pere, iar tu iti poti face un calcul daca este rentabil ca in anii urmatori sa mai cumperi niste teren si sa cultivi si altceva sau sa te asociezi cu alte familii cu care sa cresteti livada.

Sau poate intri si in business-uri colaterale: daca tot te duci de doua ori pe luna la Bucuresti, sa zicem, sa iti aprovizionezi clientii conform intelegerii, de ce sa nu le duci si niste oua, branza, pasari crescute in curte, pe care le cumperi de la vecini, le pui un adaos si asa ti-ai creat o alta sursa de castig.

Cat ar trebui sa investesti in marketing

Evident, ideea este noua, si cum spuneam, slab exploatata in Romania, pentru ca oamenii se tem in mod eronat ca preturile sunt mari pentru serviciile de marketing, promovare sau atragerea de clienti.

Dar o investitie initiala de 500 pana la 3000 de euro (depinde de caz, preturile pot fi mai mari sau mai mici, daca presupun si un business plan, de exemplu), plus, sa zicem, un comision de 10-25% din profit pe urmatorii 2-5 ani, sunt o investitie care se amortizeaza repede.

Mai ales ca pretul de vanzare este peste cel din piata unde nu stie nimeni cat de bune si minunate sunt preturile tale si unde merele de import sunt la jumatate de pret decat ale tale.

Diferentierea si pozitionarea se aplica tuturor produselor vandute vrac, cu nume generic si nu unul specific (ex: Ulei Naturalia - presat la rece din culturi netratate si nu ulei varsat la litru), precum si serviciior inca timide in ale marketingului - cele stomatologice, de exemplu.

Dupa o discutie cu un consultant de business sau marketing bun (depinde de caz), toate cele mentionate mai sus iti pot deveni mai clare, caci vor fi aplicate domeniului in care activezi tu, cu particularitatile tale de piata, cu puterile tale financiare si de dezvoltare, etc.

Cum spuneam, in strainatate, acest lucru se intampla de ceva timp, iar un consumator va cumpara mai repede o banana Dole, fata de una obisnuita si poti ajunge sa te diferentiezi chiar si la piata daca ai un nume, atata vreme cat subconstientul ne spune ca tot mai buni sunt pepenii de Dabuleni (mai nou vanduti prin piata cu certifiat de la primarie ca sunt cultivatori din zona si nu niste falsuri de la Teleorman sau alte parti), decat pepenii obisnuiti ai vecinului de taraba.

Articol semnat de Oana Voicu, Consultant IMM business and marketing, fondator Agentia de Comunicare si Marketing Creative Ideas, colaborator Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii - Master Campanii de Relatii Publice, Universitatea din Bucuresti, doctorand Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Cu 218 kilometri pe oră pe DN 55. Șoferul vitezoman a rămas 3 luni fără permis
Cu 218 kilometri pe oră pe DN 55. Șoferul vitezoman a rămas 3 luni fără permis
Dolj: Şofer înregistrat de radar în timp ce conducea cu viteza de 218 kilometri pe oră pe DN 55 Un şofer din Craiova a rămas fără permisul de conducere pentru 120 de zile după ce a fost...
Apar primele investiții arabe în România. Ministrul Agriculturii: „Numai aşa vom creşte valoarea produselor româneşti!"
Apar primele investiții arabe în România. Ministrul Agriculturii: „Numai aşa vom creşte valoarea produselor româneşti!"
Nu doar companiile occidentale vin să facă bani în România, ci și arabii, mai nou. Florin Barbu, ministrul Agriculturii din partea PSD, a anunțat investițiile pe care antreprenorii din Qatar...
#oana voicu, #branding romania , #Firme Romania