O noua incercare de fiscalizare a bacsisului. Initiativa e buna, dar cum o punem in practica?

Luni, 26 August 2019, ora 10:35
1347 citiri
O noua incercare de fiscalizare a bacsisului. Initiativa e buna, dar cum o punem in practica?
Foto: Andreea Vlad, Deloitte Tax

Odata cu sezonul estival, au reaparut si discutiile privind principalele probleme cu care se confrunta sectorul HoReCa. Unul dintre subiectele puternic dezbatute a fost reglementarea bacsisului.

Numeroasele dezbateri si consultari avute in acest sens cu jucatorii de pe piata de profil au condus la identificarea unor solutii legislative si tehnice menite sa elimine dificultatile aparute in practica la momentul publicarii Ordonantei de Urgenta nr. 8/2015, ce reglementa initial impozitarea bacsisului.

Astfel, recent a fost publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice un proiect de modificare a OUG nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, care introduce noi reglementari legate de fiscalizarea sumelor provenind din bacsis.

Potrivit notei de fundamentare, sumele reprezentand bacsisul incasat in sectorul HoReCa sunt semnificative, fiind estimate a fi cuprinse intre 750 de milioane si 1,5 miliarde de lei, sume care la acest moment nu sunt fiscalizate la nivelul angajatilor.

Ce prevede textul de lege?

Noul proiect legislativ defineste bacsisul ca fiind orice suma de bani oferita in mod voluntar de client, in plus fata de valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind aplicabil operatorilor economici care desfasoara activitati corespunzatoare codurilor CAEN 5610 - Restaurante si 5630 - Baruri si alte activitati de servire a bauturilor.

Pentru ceilalti operatori economici, ce nu se incadreaza in categoriile mentionate mai sus, textul de lege lasa la latitudinea acestora posibilitatea evidentierii bacsisului pe bonul fiscal si implicit a aplicarii prevederilor legislative aferente.

Bacsisul ar urma sa fie inclus pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de incasare a acestuia. Astfel, potrivit prezentului text de lege, clientii pot achita bacsisul si prin intermediul cardului.

Spre deosebire de prevederile OUG nr. 8/2015, ce reglementau evidentierea bacsisului pe un bon fiscal distinct, noul text de lege permite posibilitatea includerii acestuia pe acelasi bon fiscal cu bunurile livrate sau serviciile prestate.

Mai mult, clientului ii va fi inmanata in prealabil o nota de plata prin care va avea libertatea de a alege nivelul bacsisului oferit, acesta fiind cuprins intre 0% si 15% din valoarea consumatiei.

Sumele provenite din incasarea bacsisului se vor inregistra in contabilitate pe seama conturilor de datorii.

Procedura si modalitatea de distribuire integrala a acestor sume ramane in sarcina angajatorului, care este obligat sa intocmeasca un regulament intern in acest sens.

Nu sunt precizate alte detalii cu privire la termenele pana la care angajatorii trebuie sa distribuie acesti bani catre angajati (zilnic, asa cum se intampla in prezent, sau la perioade mai lungi).

Impozitarea acestora se va realiza conform prevederilor Codului Fiscal, fiind calificate ca venituri din alte surse.

Se pare ca experienta anului 2015 a contat de asemenea in rescrierea textului de lege, o parte din obligatiile excesive reglementate la acel moment, precum obligatia intocmirii registrului de bani personali, fiind eliminate in prezentul proiect legislativ.

Premise si avantaje in practica

Asa cum se mentioneaza si in nota de fundamentare, legiferarea bacsisului este o masura asteptata, in conditiile in care vorbim de sume incasate, dar nefiscalizate la nivelul angajatilor.

Totodata, la acest moment, acestea nu figureaza contabil la nivelul operatorilor economici, iar clientii, persoane juridice sau PFA, nu au posibilitatea de a deduce sumele aferente, in lipsa unui document justificativ.

O astfel de reglementare aduce o serie de avantaje, cum ar fi cresterea competitivitatii pe piata muncii.

Reglementarea bacsisului ar conduce la venituri declarate mai mari la nivelul celor care lucreaza in sectorul HoReCa, facilitand astfel, spre exemplu, obtinerea unui credit bancar.

Cu toate acestea, pentru angajatii care nu activeaza in domeniul HoReCa, dar care pot primi de asemenea bacsis, fara ca angajatorii lor sa fi optat pentru fiscalizarea acestor sume, tratamentul poate fi unul discriminatoriu.

De asemenea, vor creste veniturile incasate la bugetul de stat. Probabil cea mai avantajata parte ar fi statul, sumele din bacsis fiind estimate a fi de ordinul milioanelor de euro.

Controlul mai bun al sumelor incasate la nivelul societatilor este un alt beneficiu al fiscalizarii bacsisului.

O eventuala impozitare a bacsisului ar insemna si un control mai bun din partea societatilor in privinta distribuirii acestor sume catre angajati, dar si o reducere a riscurilor in cazul unui control ANAF, daca se constata diferente intre sumele existente in casierie si cele marcate pe casa fiscala.

Potentiale dificultati in practica

In practica pot aparea insa si dificultati la nivelul operatorilor economici vizati de aceasta masura.

Similar cu prevederile primei ordonante, abrogate la scurt timp de la publicare, actuala propunere legislativa nu furnizeaza niciun detaliu privind diferitele tipuri de impozitare existente la nivelul operatorilor economici.

Astfel, daca in cazul contribuabililor platitori de impozit pe profit, efectul impozitarii veniturilor din bacsis va fi anulat prin deducerea cheltuielilor cu plata sumelor catre angajati, situatia se schimba in cazul principalilor jucatori vizati de aceasta masura, cei care aplica impozitul specific pentru activitati HoReCa, precum si in cazul microintreprinderilor.

Pentru angajatorii din domeniul HoReCa ce calculeaza si platesc impozitul specific pentru aceasta industrie, mentionarea bacsisului pe bon ar putea genera obligatii fiscale suplimentare.

Mai precis, venitul generat de incasarea bacsisului va trebui reflectat separat in contabilitate si va reprezenta un venit din alte activitati (altele fata de cele specifice HoReCa), fiind astfel impozitat pe baza regulilor privind impozitul pe profit.

Totusi, nu este clar modul in care ar fi clasificate cheltuielile generate de repartizarea bacsisului catre angajati, respectiv daca acestea vor reprezenta de asemenea cheltuieli pentru alte activitati (anulandu-se astfel impactul fiscal) sau cheltuieli aferente activitatii de baza (HoReCa).

Pentru microintreprinderi, aceste sume suplimentare vor conduce la marirea bazei impozabile, ele fiind incluse in totalul veniturilor obtinute, fara posibilitatea deducerii cheltuielilor aferente.

Aceasta situatie ar putea fi evitata prin introducerea in legislatia fiscala a unei scutiri pentru aceste tipuri de venituri.

In concluzie, initiativa este oportuna, dar, odata cu implementarea acesteia, ar trebui de asemenea avuta in vedere o aliniere a prevederilor fiscale privind impozitarea la nivelul societatilor.

Articol realizat de de Andreea Vlad, Manager Servicii Fiscale, si Robert Ionescu, Consultant senior Servicii Fiscale, Deloitte Romania

Radu Scarlat (Bento) la Quarterly Report 3: ”Rezultatele din 2023 au fost un record pentru noi”
Radu Scarlat (Bento) la Quarterly Report 3: ”Rezultatele din 2023 au fost un record pentru noi”
Radu Scarlat, Director General & Președinte al Consiliului de Administrație Bento, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de...
Investiții inteligente în mobilierul pentru camera copilului
Investiții inteligente în mobilierul pentru camera copilului
Când vine vorba de amenajarea camerei copilului tău, fiecare piesă de mobilier pe care o alegi joacă un rol crucial în crearea unui spațiu atât funcțional, cât și primitor. Mai mult...
#impozitare bacsis, #reglementare bacsis , #Firme Romania