Productia interna de incaltaminte reprezinta doar putin peste o treime din piata romaneasca

Calitatea inaintea pretului! Acesta este argumentul cu care Angela Vasiliu-Dimitriu, presedintele Sfera Factor, o asociatie patronala din industria de incaltaminte, incearca sa convinga femeile din Romania sa cumpere produse fabricate in tara.

Ea a declarat, intr-un interviu acordat Agerpres, ca, din pacate, piata din Romania nu are capacitate de absorbtie pentru produsele cu valoare adaugata, iar acest fapt este accentuat si de concurenta produselor asiatice.

Angela Vasiliu-Dimitriu este absolventa a Facultatii de Textile si Pielarie, Universitatea Gheorghe Asachi din Iasi.

In noiembrie 1990, ea a infiintat firma Angela International care, dupa zece ani, avea 50 de angajati. Astazi, compania exporta 97% din productie, principalele piete de desfacere fiind Italia, Austria, China, Japonia, Noua Zeelanda si Australia.

Angela Vasiliu-Dimitriu a facut parte din grupul de initiativa care a infiintat, in 2009, Asociatia Patronala Sfera Factor, care azi cumuleaza 90% din exportul de incaltaminte.

Productia firmelor membre Sfera Factor merge preponderent la export. De ce nu se orienteaza firmele mai degraba catre piata interna?

Acest lucru rezulta din faptul ca producatorii cauta sa obtina un pret si conditii de plata cat mai bune pentru marfa livrata. Doar astfel se poate asigura dezvoltarea firmelor producatoare si se pot asigura conditiile mentinerii pe piata locala. De altfel, unul dintre obiectivele principale ale asociatiei patronale Sfera Factor este de a incuraja si sprijini firmele autohtone sa se orienteze catre export. Din pacate, piata din Romania nu are capacitate de absorbtie pentru produsele cu valoare adaugata pentru ca productia sa fie orientata preponderent spre intern. Acest lucru este accentuat si de concurenta produselor asiatice. Mult mai ieftine si de calitate scazuta, acestea sunt introduse in tara, in mare parte, ilegal.

In ce proportie vanzarile de pe piata interna de incaltaminte provin din productie interna si cat din import?

Estimam ca 35% din vanzarile din piata provin din productia interna, iar restul, de 65%, din import.

Unde considerati ca sunt mai apreciate produsele romanesti: in tara sau pe pietele de export?

La acest moment observam ca produsele romanesti sunt din ce in ce mai apreciate la export. Pe langa piata traditionala, europeana, membrii nostri au intrat recent si pe pietele din China, Japonia, Australia si Noua Zeelanda. Paradoxal, cumparatorul asiatic este complet diferit de imaginea adidasului contrafacut. El este dispus sa plateasca unui producator european de traditie un pret mai mare pentru un produs creativ, de un inalt nivel calitativ. Nu in ultimul rand, comerciantul din Asia apreciaza seriozitatea cu care este tratat de catre producatorul roman. In acest fel, fiecare nou sezon a adus, in ultimii doi ani, o cerere sporita dinspre aceste piete pentru produsele noastre.

Care sunt argumentele cu care ati incerca sa convingeti o femeie care cumpara preponderent pantofi din import sa renunte si sa cumpere pantofi din productia interna?

Argumentul principal este calitatea! Asa cum am precizat, nu putem concura cu preturile produselor venite de pe piata asiatica, dar, privind pe termen lung, putem anticipa ca nu va trece mult pana cand si clientul neavizat azi va pune pe primul loc raportul calitate /pret, net in favoarea produselor romanesti.

Cum a evoluat piata de incaltaminte in ultimii ani, atat pentru export, cat si cea destinata clientilor din piata interna?

In 2011 s-a atins un maxim istoric pentru acea perioada, cu un export de incaltaminte si articole de marochinarie de 1,75 miliarde de euro, pentru ca apoi, in 2012, sa urmeze un declin de 15%. In 2013 s-a reluat trendul ascendent, cu o crestere de 30% fata de anul anterior. A fost depasit, astfel, pragul de 2 miliarde de euro la export. Acum doua saptamani, la Bucuresti, Asociatia Sfera Factor a semnalat presei performanta sectorului, cu ocazia deschiderii editiei de primavara a Targului International Next Season. Participarea numeroasa a contractorilor la cea de-a zecea editie a acestui eveniment referinta a pietei ne arata ca producatorii sunt pe drumul cel bun.

Remarcabilul record la export reprezinta 6% din valoarea totala al exporturilor Romaniei. Meritoriu pentru sectorul de portofoliu este faptul ca exportam tot mai bine sub marca proprie, in detrimentul lohnului. Astazi lohnul reprezinta mai putin de 60% din exporturi, in conditiile in care, nu demult, Romania nu exista pe pietele externe prin branduri proprii.

Pentru anul 2014, anticipam continuarea tendintei de expansiune a productiei de profil, in special pe seama cresterii exporturilor sub sigla 'Made in Romania'.

Care sunt principalele probleme cu care se confrunta, in Romania, companiile producatoare de incaltaminte?

Cea mai mare problema cu care se confrunta companiile producatoare de incaltaminte sunt restantele la plata facturilor de livrare. Comerciantii au ajuns la intarzieri de un an sau chiar mai mult. Sunt, insa, frecvente situatiile in care producatorii nu mai vad niciun ban.

Solutia la aceasta realitate trista a fost exportul, dar prezenta pe pietele externe nu vine de la sine.

Brandurile romanesti au o problema la capitolul promovare din doua motive: lipsa de experienta in derularea operatiunilor comerciale specifice si lipsa fondurilor pentru plata serviciilor legate de prezenta la targurile externe.

Alte probleme sunt determinate de gradul de uzura avansata a masinilor si, in general a echipamentelor. Dar nu asta este problema cea mai mare intr-un sector in care calitatea produsului finit depinde, mai ales, de calificarea fortei de munca. Altele sunt costurile majore care se rasfrang negativ asupra activitatii: utilitatile si costul fortei de munca generat de povara fiscala.

Intelegand nevoia de programe de finantare dedicate reducerii cheltuielilor cu utilitatile, Asociatia Sfera Factor a initiat un parteneriat pentru implementarea proiectului IND ECO, care are trei obiective principale. Primul se refera la identificarea, cu ajutorul auditului energetic, a principalelor zone unde eficienta energetica poate fi aplicata in tabacarii si in lantul valoric al pielii. Al doilea obiectiv consta in identificarea celor mai bune solutii tehnice si tehnologice disponibile in context intern si european pentru ridicarea nivelelor de eficienta energetica. Al treilea obiectiv vizeaza realizarea de intelegeri cu institutiile financiare pentru facilitarea accesarii de catre companii a programelor de finantare din bani europeni dedicati investitiilor in eficienta energetica.

Fostul ministru delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri si Turism anunta ca intentioneaza sa lanseze o campanie - 'Cumpara un produs romanesc de calitate' - Ce efect credeti ca ar avea in industria in care activati?

Industria pielariei si incaltamintei figureaza in strategia de export a Romaniei drept o directie prioritara. Proiectul ministrului Maria Grapini este interesant pentru producatorii de incaltaminte. Acestia au inteles ca doar prin crearea unor branduri inovative si de calitate, prezentate sub forma unor colectii proprii, pot avea succes la export. Propunerea ministrului Grapini vine sa suplineasca nevoia de informare si instruire in acest sens. Dar ministrul Maria Grapini a mentionat si problema concurentiala generata de pozitia dominanta a marilor lanturi de retail. Asocierea mai multor producatori pentru realizarea de lanturi de distributie proprii poate fi solutia. Consideram ca aceasta ar fi o initiativa binevenita pentru sectorul nostru.

Care sunt masurile pe care le asteptati de la autoritati pentru impulsionarea activitatii in industria de incaltaminte?

Masurile ar fi legate de stimularea exporturilor prin politici fiscale adecvate, proiecte de finantare dedicate, legislatie care sa protejeze antreprenorii si cursuri de calificare pentru acest sector. Acest ultim capitol este deosebit de important deoarece, in cativa ani, nu foarte multi, ne vom confrunta cu o mare problema pe piata muncii. Muncitorii inalt calificati din industrie sunt inaintati in varsta, iar odata cu iesirea lor la pensie, se va pierde un asset pretios, ce nu poate fi inlocuit cu solutii temporare.

Totusi, este imbucurator sa constati ca se fac si pasi concreti in sprijinirea intreprinzatorilor. De aceea, nu pot incheia discutia noastra fara a mentiona cel mai recent ajutor concret, venit pe 24 februarie 2014. Este ziua in care Directia Implementare Programe pe IMM-uri a publicat procedurile/ghidurile finale pe 2014 pentru 6 programe dedicate IMM-urilor. Bugetul alocat Programului pentru anul bugetar 2014 este de peste 18 milioane de lei, pentru acordarea de alocatii financiare nerambursabile. Pentru anul 2014, prin implementarea Programului, se estimeaza acordarea de ajutor de minimis unui numar de minimum 225 de beneficiari.

Android 15 își va avertiza utilizatorii în privința deteriorării dispozitivului

Noua versiune Android 15 va introduce o funcție inovatoare care va alerta utilizatorii atunci când dispozitivele lor sunt pe cale să se defecteze din cauza uzurii excesive a cipului de stocare...

România, fruntașă pe piața europeană de prelucrare a țițeiului. Contribuția țării noastre la mult dorita independență a Europei de importurile rusești

Cu toate că producția internă de petrol a României este în scădere, țara noastră pare să joace un rol-cheie pe piața europeană de prelucrare a țițeiului. Clasându-se între primii...