Cum sa-i cheltuiesti - Editie de weekend
HOT TOPICS

Codul Insolventei nu mai permite "fentarea" creditorilor. Vezi si alte efecte

Codul Insolventei nu mai permite "fentarea" creditorilor. Vezi si alte efecte


Autoritatile lucreaza la un nou Cod al insolventei, lege cu care urmaresc sa elimine abuzurile companiilor care folosesc aceasta procedura pentru a "scapa" de datorii.

Proiectul in stadiul actual nu este unul definitiv, el urmand sa fie discutat si analizat cu practicieni in insolventa.

"Principala preocupare a redactorilor Codului a fost reunirea in cadrul aceluiasi act normativ a reglementarilor disparate privitoare la insolventa (existand in prezent acte normative diferite privitoare la procedurile de preventie a insolventei, la insolventa companiilor, insolventa institutiilor de credit si a societatilor de asigurare) si, asa cum spuneam, ameliorarea punctuala a unor reglementari actualmente neclare", a declarat pentru Business24 Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al Casei de Insolventa Transilvania.

Business24 a facut o analiza a celor mai importante modificari incluse in proiectul noului Cod al insolventei:

Planul de reorganizare va fi acceptat daca: din cinci categorii de creditori, trei sunt de acord cu intrarea in insolventa

Care era procedura pana acum: Varianta actuala nu schimba principiul. Legea prevede ca un plan se considera votat daca jumatate plus unu din categorii voteaza planul.

Care sunt efectele: Nu se schimba nimic.

Planul de reorganizare va fi initiat daca: cel putin 30% din totalul valoric al masei credale accepta insolventa

Care era procedura pana acum: Planul putea fi acceptat daca era votat de 3 din 5 categorii de creditori, chiar daca acestia detineau 1% din masa credala. Practic, nu conteaza ca celelalte 2 categorii - insumand poate peste 99% din totalul creantelor - voteaza impotriva planului, pentru ca planul se considera aprobat.

Care sunt efectele: Cele doua masuri urmaresc eliminarea anomaliilor in care un grup de creditori, care desi nu detineau un pachet important de actiuni puteau aproba insolventa unei companii.

Planul de reorganizare va fi prelungit doar pe termen limitat pana la 18 luni

Care era procedura pana acum: Planul de reorganizare judiciara putea dura maximum 3 ani cu posibilitatea de prelungire cu inca un an, deci 12 luni.

Care sunt efectele: "Este o reglementare binevenita intrucat, cel putin la societatile mai mari si cu un pasiv insemnat, termenul de 3 ani este unul nu intotdeauna suficient pentru achitarea pasivului", sustine Vasile Godinca-Herlea.

Debitorii vor putea cere insolventa doar daca valoarea creantei este de minimum 90.000 de lei (20.400 de euro), si nu indiferent de suma cum era pana acum

Care era procedura pana acum: In insolventa conform prevederilor legii actuale este posibila doar cu demonstrarea existentei unor datorii exigibile si lipsei de lichiditati pentru achitarea lor.

Care sunt efectele: "Firmele care vor dori sa se foloseasca de insolventa cel mai probabil vor eluda acest prag, prin crearea de datorii de minim 90 mii lei", a declarat Vasile Godinca-Herlea.

Prin impunerea acestui plafon la nivelul debitoarei, companiile mici care vor avea datorii sub 90 de mii de lei vor ramane in suspensie, pentru ca ele nu vor putea apela nici la lichidarea voluntara, nici la cea judiciara prin faliment.

"De exemplu, sa presupunem ca o firma are datorii la stat de 40 mii lei, are asociati de buna credinta, dar nu mai poate functiona din motive obiective. Aceasta nu poate sa apeleze la dizolvare si lichidare voluntara potrivit legii societatilor, pentru ca in acest caz se cere certificat fiscal, iar Fiscul se va opune procedurii de radiere a firmei, cata vreme nu ii sunt achitate datoriile.

Prin urmare, aceasta societate avea posibilitatea, pentru a iesi de pe piata, sa apeleze la prevederile legii insolventei (anume la procedura falimentului, care permite radierea si eliminarea de pe piata a companiei chiar daca aceasta are datorii neachitate). In acest sens, legea insolventei are si menirea de a curata de pe piata companiile neviabile", a explicat reprezentantul Casei de Insolventa Transilvania.

Creditorii vor putea cere insolventa debitorilor in 30 de zile de la neplata, nu in 90 de zile cum era pana acum;

Care era procedura pana acum:"Nu este o noutate absoluta, ea inseamna in fapt o intoarcere la reglementarea anterioara si am zice noi la normalitate", a spus Vasile Godinca-Herlea.

Care sunt efectele: In perioada in care s-a aplicat aceasta masura, creditorii preferau sa ceara insolventa unei companii in loc sa deschida un proces in instanta pentru a-si recupera creanta.

"Daca un creditor avea o creanta mai veche de 30 de zile - uneori chiar incerta - impotriva unei companii, in mod normal trebuia sa declanseze un proces care presupunea angajarea unui avocat si plata unor taxe de timbru - deci o cheltuiala de timp si bani. In schimb daca acelasi creditor formula o cerere de deschidere a procedurii de insolventa platea un timbru fix care era 120 de lei, iar compania debitoare, sub presiunea si de frica insolventei, in majoritatea cazurilor platea creanta de indata sau incheia o tranzactie cu creditorul pentru o plata intr-un termen scurt", a declarat Vasile Godinca-Herlea.

Totusi, reprezentantul Casei de Insolventa Transilvania crede insa ca nu exista riscul de a ne reintoarce la situatia din 2008-2009 cererile de insolventa nu mai sunt deturnate de la scopul lor de catre creditori.

Prin urmare, proiectul are foarte multe lacune, insa reunirea intr-o singura lege a reglementarilor privind procedura de insolventa este vazuta de specialisti ca o initiativa buna.

Casa de Insolventa Transilvania: Care sunt "hibele" proiectului

- nu s-au impus reglementari care sa duca la reducerea duratei dosarelor de insolventa prin gasirea de solutii de externalizare a acelor activitati care prelungesc nepermis durata procedurii, cum ar fi: recuperarile de debitori, cererile de angajare a raspunderii organelor de conducere, ameliorarea procedurilor de valorificare active etc;

- nu s-a reglementat un mecanism clar de garantare adecvata a finantarii activitatii curente a companiilor care propun plan de reorganizare, ceea ce are o influenta majora asupra sanselor de propunere si realizare a unor reorganizari;

- nu sunt cuprinse efectiv toate actele privitoare sau incidente in insolventa - cum ar fi insolventa unitatilor administrativ teritoriale sau legea de organizare a profesiei de practician in insolventa;

- nu s-a efectuat o reglementare adecvata a insolventei regiilor autonome codul limitandu-se la a face trimitere la faptul ca acestora li se va aplica reglementarea privitoare la companii. Asemenea prevedere este insuficienta si de natura a crea dezechilibre la nivelul unor regii de interes national.
Sursa: Business24.ro

Loading from