Insolventa, o afacere buna pentru avocati in timp de criza- Interviu Business24

Criza a sporit numarul insolventelor, dar in acelasi timp a marit si averile avocatilor. Anual 22.000 de companii isi anunta intrarea in insolventa, de aceea avocatul Remus Borza spune ca pe timp de criza, insolventa a devenit cea mai buna afacere.

"In criza, avocatii pot face bani din insolventa, care a fost "regina" dreptului in ultimii doi ani si va mai fi in urmatorii 3-5 ani de zile. Daca ne uitam pe Registrul Comertului, vedem ca anual 22.000 de societati intra in insolventa. Insolventa in sine a ajuns o afacere.

Sunt foarte multe beneficii atat pentru avocati cat si pentru companii. Din punct de vedere al societatii aflate in insolventa, avantajele sunt incomensurabile", a declarat Remus Borza intr-un interviu acordat Business24.

Daca ar fi sa luam pulsul pietei de avocatura in 2011, care a fost starea de spirit? Au facut avocatii din Romania mai multi bani pe timpul crizei?

Serviciile de avocatura sunt conditionate de starea economiei. Desigur, piata avocaturii nu mai e la nivelul 2000-2008, cand a crescut exploziv, insa in 2011, situatia s-a stabilizat dupa doi ani de regres.

Din punctul nostru de vedere, noi ne-am consolidat, am avut ca cifra de afaceri cea mai buna din anii precedenti fiindca am dezvoltat o divizie de insolventa.

Suntem activi pe piata cu doua societati specializate pe reorganizare judiciara, ambele cu active in portofoliu de peste 1 miliard de euro. Din acest pounct de vedere, a fost un an de exceptie, am avut si multe valorificari de active. Per total, la nivel de grup, anul 2011 a fost cat

2010 si 2009 la un loc. Acest lucru s-a intamplat pe segmentul servicii de consultanta dedicate insolventelor.

In anii 90, primii bani in avocatura se faceau din adoptii. A fost un boom al adoptiilor in 90-93, multi avocati au dat lovitura. Apoi, timp de aproximativ zece ani, avocatii au facut cariera pe piata restituirilor imobiliare si a revendicarilor in imobiliare. Acum, e la moda insolventa.

Cea mai buna oportunitate de cumparare a unui portofoliu de actiuni e in criza pentru ca valoarea actiunilor e la un minim istoric si e foarte tentant sa cumperi. Pe timp de boom economic, toate sunt supraevaluate. In criza, avocatii pot face bani din insolventa, care a fost "regina" dreptului in ultimii doi ani si va mai fi in urmatorii 3-5 ani de zile. Daca ne uitam pe Registrul Comertului, vedem ca anual 22.000 de societati intra in insolventa.

Insolventa in sine a ajuns o afacere. Sunt foarte multe beneficii atat pentru avocati cat si pentru companii. Din punct de vedere al societatii aflate in insolventa, avantajele sunt incomensurabile. In primul rand, nimeni nu mai poate sa-ti execute patrimoniul, orice actiune judiciara pornita impotriva ta se suspenda prin efectul legii si, in plus ai sanse mult mai multe la indemana pentru a-ti restructura datoriile.

Cum au mers fuziunile si achizitiile in 2011? Criza nu a adus atatea fuziuni pe cat se estima in anii anteriori...

Au fost ani in perioada boom-ului economic in care s-au facut multi bani din fuziuni si achizitii si iarasi va reveni la moda acest segment. In 2011, criza nu a adus atatea fuziuni si achizitii fiindca toti jucatorii se tin tare fie ca vorbim de zona bancara sau a serviciilor.

La nivelul Europei putem vorbi deja de o revenire a crizei pe fondul datoriilor suverane si a intarzierii masurilor de restructurare a datoriilor publice.

In urma unui sondaj realizat la inceputul lunii decembrie, reiese ca 31% dintre manageri iau in considerare intrarea in insolventa sau restructurarea activitatii in 2012. De ce credeti ca managerii companiilor din Romania privesc anul 2012 cu reticenta, multii fiind convinsi de faptul ca acesta va fi cel mai greu an din cei trei ani de criza?

E vorba de contextul economic international. In toata Europa sunt alegeri, chiar si in SUA. Intr-un an electoral nu prea faci performanta economica, lucru valabil in orice economie de piata.

Unele societati mari din Romania, care au facut obiectul unui dosar de insolventa si ulterior unui plan de reorganizare, acum au iesit degrevate de datorii, cosmetizate, cu alti indicatori si apte sa faca fata mult mai bine actualului context.

Va dau un exemplu. Noi administram Plafar, care e o societate cu capital majoritar de stat, 51% apartinand de Ministerul Economiei, iar 49% de Fondul Proprietatea. Noi am preluat Plafar la 17 martie 2009 cu 70 de miliarde pierderi in 2008.

Dupa 16 ani consecutivi de pierderi, Plafar a incheiat 2011 pe profit. Este primul plan de reorganizare in care toate creantele au fost platite integral si la valoarea nominala. La sfarsitul lunii februarie 2012, Plafar va iesi din insolventa.

Daca in 2009, Plafar nu era listat in niciun hipermarket, in acest moment nu exista niciun astfel de magazin care sa nu aiba produsele Plafar. Eu am preluat cinci sucursale productive, in fiecare din ele se facea ceai de musetel si erau 250 de salariati.

In acest moment, sunt 87 de salariati si o singura unitate productiva. Cu o treime din numarul de salariati si cu o singura unitate producatoare am realizat de sapte ori cifra de afaceri a anului 2008.

Doar in insolventa puteam sa iau astfel de masuri de retructurare de personal, de retehnologizare, de reabilitare a cladirilor, de rebranding, de listare de produse, de promovare si inovare.

Multi dintre administratorii din mediul privat vad in insolventa o salvare. Din insolventa iesi cu bine si intarit.

Mai poate fi vorba de reduceri de contributii sociale in acest an in care statul are nevoie de bani, pentru ca intrari de capital strain sub forma de investitii de putin probabil?

Daca ne referim la investitii straine directe, nici anul trecut n-am excelat la acest capitol. Semne proaste are si anul 2012. Guvernul mizeaza pe cele 2-3 miliarde pe care ar putea sa le ia din bani europeni. Putin probabil sa reuseasca, in conditiile in care media de absorbtie a fondurilor europene din 2007 pana acum a fost undeva la 5%.

Din punctul de vedere al angajatorului, contributiile sociale sunt, intr-adevar, impovaratoare. Ar trebui luat putin din povara de pe umerii angajatorului pentru ca, daca ne uitam la TVA-ul de 24% coroborat scu taxe pe forta de munca si taxe suplimentare, vedem ca avem o problema.

E putin probabil sa vedem reduceri de contributii sociale fiindca avem acele constrangeri bugetare. In luna noiembrie 2011, secretarul de stat in Ministerul de Finante, Bogdan Dragoi a fost in America si a venit cu coada intre picioare. S-a dus dupa 2 miliarde de dolari si a venit fara niciun dolar.

Costurile pentru finantare externa sunt relativ mari desi indicatorii macroeconomici sunt indiscutabili mult mai buni decat ai altor state din Europa. Din pacate, investitorii vad zona Europei ca un tot unitar. Indirect, platim costurile lipselor de reforma din Europa. Putin probabil sa vedem reduceri ale contributiilor sociale cu atat mai mult cu cat e un an electoral.

Vor fi multe pomeni electorale, probabil vor creste pensiile, dar nu cred ca vom vedea o relaxare fiscala anul acesta.

Vedem deja refulari in strada, multe legate de efectele crizei. Pana la urma, 2012 va fi din nou un an dedicat ajustarilor si nu al stimularii economiei, la fel cum a fost 2011?

Din pacate, nu s-a ajustat atat de mult in 2011, ar mai fi loc si in 2012. Din pacate, sunt alte prioritati si vorbim de un an electoral in care costurile vor fi mult prea mari ca sa se mai mearga pe ajustari.

In realitate, din sistemul public au plecat prea putini bugetari, mai ales de la nivelul functionarilor. Din 4 milioane de salariati, un milion inca sunt in sectorul public, iar discrepanta este mult mai mare la fondul de salarii. Din 18 miliarde de euro care reprezinta Fondul National de

Salarii, 12 miliarde sunt alocati celor un milion de bugetari. Iata cum o treime din cei 4 milioane de salariati consuma doua treimi din Fondul National de Salarii.

Asta poate fi privita ca inegalitate sociala. Cei care dau plus valoare si creeaza sunt cei din mediul privat. Acea crestere economica din 2011 a venit mediul privat. Daca ne uitam la nivelul de salarizare, vedem ca cei 3 milioane de salariati din mediul privat au salarii mult mai proaste decat bugetarii.

Cele mai mari salarii de la 5000 de lei in sus sunt in zona bugetara. In continuare mai e loc de reforma fiindca e un aparat de stat supradimensionat, insa nu cred ca actualul Guvern isi mai permite disponibilizari intr-un an electoral.

Ce parere aveti despre ultimele evolutii economice din Europa, in special retrogradarea rating-urilor de tara ale Frantei si Austriei? Cum credeti ca se va reflecta aceasta decizie asupra economiei romanesti?

Ca efect al aderarii la UE, efectele se vor resimti direct si in ceea ce priveste Romania in costul prea mare al unei finantari externe. Desi avem rezultate mai bune decat tari cu o economie mai dezvoltata din Europa, nu se vede o abordare diferentiata in ceea ce priveste Romania.

Recesiunea economica in care se pare ca va intra Europa va avea efecte imediate si directe asupra Romaniei. Probabil 2012 va fi un an de restructurari severe la nivelul intregii UE, la nivelul tuturor economiilor tarilor membre, urmand ca in 2013 sa incepem iarasi sa crestem.

Ca avocat, va confruntati deseori cu companii care sunt pe punctul de a intra in insolventa. Privind statul ca pe o companie, de unde credeti ca ar putea acesta sa mai faca economiii? 2012 este vazut ca un an greu...

Statul ar putea sa faca economii din reducerea a inca 100.000 de posturi de bugetari. Apoi, statul poate sa aduca bani din arierate. Sunt 1025 de societati cu capital de stat fie majoritar, fie minoritar care inregistreaza datorii la nivelul consolidat al statului de peste 16 miliarde de lei, adica 4 miliarde de euro.

Aceste societati nu au lichiditate, dar au active. De ce statul nu le baga in insolventa sau de ce nu le privatizeaza? In continuare e un teren de joaca fertil pentru "capusat", pentru contracte dedicate. Acesta este motivul real pentru care acele societati inca mai sunt tinute in viata.

Suntem la 20 de ani dupa schimbarea modelului de organizare economica si sociala, insa dupa 16 ani de cand avem o lege a insolventelor, aceasta inca nu e aplicabila regiilor de stat. Cele mai mari arierate sunt tocmai pe aceste regii. CFR este campioana cu 13.300 de miliarde de lei datorii la bugetul statului.

Ele sunt intangibile pentru ca legea insolventei nu este aplicabila acestor regii. Bugetul ar putea sa-si ia multi bani de acolo.

Apoi, statul ar mai fi putut obtine bani din adoptarea unei legi a sanatatii. In fiecare an se duc "pe apa sambetei" 6 miliarde de euro, dintre care 4 miliarde la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si alte 2 miliarde la Ministerul Sanatatii.

In ultimii 20 de ani au fost alocati 4 miliarde de euro anual, care nu se vad. Nu avem servicii medicale mai bune, sau aparatura mai performanta. Aici a fost iarasi un teren de joaca pentru contracte dedicate.

De asemenea, agricultura ar putea aduce bani, insa e conjuncturala. Anul trecut a fost un an de exceptie, cu productie record, care a avut o pondere insemnata in PIB.

Nu stiu daca anul acesta se vor mai repeta performantele fiindca suntem intr-o seceta indelungata. Cata vreme agricultura romaneasca nu este mecanizata si irigata, nu poate sa faca performanta. Pe vremea lui Ceausescu erau 2.700.000 de hectare irigate, acum mai avem doar 230.000 de hectare. Cata vreme Guvernul nu si-a asumat sa introduca impozitul pe terenul agricol nelucrat, avem o problema. Avem 9 milioane de hectare, dintre care vreo patru milioane sunt parloaga.

Agricultura trebuie sa fie prioritate, trebuie alocati mai multi bani pentru mecanizare pentru ca razboaiele acestui secol se vor duce pe resursele de hrana si pe cele minerale. Pentru Elvetia nu e nicio rusine sa fie o tara eminamente agrara. Elvetia nu prea are

industrie, are putin turism, servicii bancare si in rest multa agricultura. Noi intotdeauna am avut aceasta vocatie de tara agrara, pe care din pacate am abandonat-o dupa '90.

Ucraina își majorează importurile de energie cu 50%. România, printre principalii furnizori

Ucraina intenţionează să îşi majoreze, cu aproximativ 50%, importurile de electricitate pe parcursul zilei de miercuri, 24 aprilie, pe fondul temperaturilor scăzute şi lipsei vântului şi...

Funcția de confidențialitate introdusă de WhatsApp Web. Utilizatorii își pot muta conversațiile într-un folder cu parolă

WhatsApp introduce o caracteristică nouă de confidențialitate pentru versiunea sa web, oferindu-le utilizatorilor posibilitatea de a bloca conversațiile printr-o funcție numită Chat Lock....