Banii cei mai bine investiti sunt cei care stiu sa produca - Interviu Camelia Sucu

Camelia Sucu, managerul Class Living vorbeste despre noua investitie facuta in Piata de Gros. Ce inseamna Piata de Gros si care sunt asteptarile financiare dintr-o asemenea afacere intr-un interviu acordat Business24.

Sucu considera agricultura una dintre cele mai bune oportunitati de investitie pe care Romania le ofera. Potrivit acestia, in tara noastra sunt putini manageri cu viziune, care sa stie sa cladeasca un business "cu bataie lunga".

Aveti o arie diversificata de afaceri de la mobila de lux la Piata de Gros, ferme de vaci...

Piata de Gross si fermele eu le numesc "all in one" pentru ca au venit una dupa alta. Deci am descoperit agricultura pornind de la o platforma logistica.

M-am diversificat pentru ca banii cel mai bine folositi sunt banii care stiu sa produca. Sa produca investitii care la randul lor produc locuri de munca. Locurile de munca la randul lor produc oameni care au un salariu. Pe omul cu loc de munca eu asa generic l-am numit "valid", pentru ca avand un salariu poate merge la banca sa isi cumpere casa, mobila.

Deci nu este nimic complicat in ceea ce spun si ceea ce am eu ca viziune de facut. Iti spun cu siguranta ca majoritatea antreprenorilor din lumea asta asa gandesc. Ei cand gandesc la un business si la a implementa o idee, ei se gandesc la tot lantul de valori pe care il pot produce: locuri de munca, consumatori, si bineinteles consum care se va intoarce si spre binele lor deasemenea

Este agricultura afacerea viitorului? Care este potentialul ei?

Solutia pe acre eu am stiut sa o aplic este sa imi urmez instinctul investitional privind oportunitatile de investie pe care le ofera tara noastra. Pentru ca pana a investi in piata de Gros, era foarte clar ca ceea ce fusese lasat deoparte daca era revitalizat putea sa produca: agricultura.

Nu m-am extins mai mult decat aria in care ma pricep dar cu siguranta productia in Romania si mai ales in agricultura are mare potential. In 2010 am investit in piata de gros pe care i-am adus pe firul agriculturii pentru ca piata de Gros este o platforma logistica dotata cu depozite, cu locuri de comercializare, este un loc care se refera la activitatea de business to business.

Sa mergi intr-un loc atat de mare si sa vezi ca totusi lipsesc producatorii si atunci de intrebi unde sunt acestia. Si atunci am inceput sa calatoresc, intai in tara, apoi am vazut modelele din afara tarii si pe cele din Est si pe cele din Vest. Am fost la Paris si la Mercabarna, la Barcelona, bineinteles is la cele care sunt mai aproape de noi. Am fost la Varsovia, in Ucraina. Este normal, este un business nou si pentru mine.

Este un concept nou si in Romania

Este dupa parerea mea baza de dezvoltare a agriculturii. Veriga dintre produs si consumator. Acest "value chain" nu a mai functionat si nu functioneaza de multi ani.

Avem in Romania producatori si grupuri de producatori care isi fac treaba minunat. Agricultori, cu "vechime" in munca deci agricultori din tata in fiu, dar mai este foarte mult loc de organizat pentru celelalte suprafete agricole care nu produc constant si coerent. Constanta si coerenta nu exista nu din cauza faptului ca oamenii nu vor sa munceasca sau nu ar avea pentru ce sa munceasca, dar nu exista o comanda de la centru, de la lanturile de hipermarketuri si supermarketuri. Vorbim de grupuri de producatori.

Terenul agricol din Romania este unul dintre cele mai fragmentate din lume si este destul de greu ca sa se grupeze mai multi proprietari in grupuri de producatori. Pe cele insa care s-a reusit comanda trebuie sa vina de la centru catre centre de colectare.

Venim si cu suportul necesar: seminte, tehnolog, logistica. Nu este un proiect usor de implementat pentru ca piata de gros de fapt, este un real estate. Eu am spatiile si datoria mea era sa ofer spatii cat mai bine dotate, securitate, servicii care sa ofere un plus de valoare acelui loc: punct vamal, punct de alimenatare cu comvustibil, rampa tehnica, netrebuind neaparat sa se implice in aceste comenzi. Insa pentru ca imi este foarte clar pentru ca altfel nu se poate sustine refacerea productiei constante se coerente trebuie repornit de undeva si atunci mi-am refacut strategia si reproiectarea.

Cum au reactionat grupurile de producatori?

In primul rand, grupurile de producatori au strigat toti dupa ajutor ca nu au centre de colectare. Nu exista o organizare intre cerere si oferta.

Grupurile de producatori au fost primele care stiau de piata de Gros. Cu toate acestea de cand este ea construita nu a functionat. Totusi, ca sa faci sa functioneaza un astfel de sistem nu se poate face peste noapte.

Acum, daca tot avem posibilitatea sa invatam de la cei care au facut multi pasi inaintea noastra pentru ca asa preluam tot ce este mai bun. De asta am si facut toate aceste excursii in alte piete de gros ale Europei, ultima fiind la Varsovia. Eram foarte curioasa pentru ca stiu ca nu numai la oamenii de afaceri ci si in presa am auzit de multe ori: modelul polonez. Am un sentiment amestecat de ciuda si mai multa energie pentru ca acolo piata de Gros functioneaza pentru ca care producatori in spate care au nevoie de spatii comerciale de depozitare.

Bineinteles ca vreau sa vad plusuri si minusuri intre ei si cum se aplica la noi si pentru asta vreau sa mai fac o vizita. Am fost la doua ferme la ei. Una era la 60 de km de Varsovia si se referea la salate. Acea firma avea 450 de hectare, nu numai acolo langa Varsovia ci si in alte zone. 450 de hectare pe care le cultiva cu salata tip iceberg, ruccola, andive, morcovi. In afara de rosii, cam tot ce punem noi la salate.

Acesti oameni faceau un proces intregrat: cultivau, o recoltau in centrele lor care deja functionau si unul pe care il deschideau in 2013, intr-unl din centre care functiona si pe care l-am vizitat salatele care erau cerute asa cum se recoltau erau livrate in cutii, restul care erau cerute in pungute, in caserole, depinde cum cerea clientul erau trecute printr-un sistem de microprocesare: sortare, spalare, taiere si ambalare.

Ca cifre: din 2007-2013 aceasta firma cultiva, recolteaza in lunile in care nu poate produce importa marfa, proceseaza. 3 centre au investit 10 milioane de euro din care 5 milioane le-au luat de la fondurile europene. Cifra de afaceri de anul trecut, in 2011: 45 de milioane de euro. Totul este facut cu foarte multa atentie. Pana si cum era cultivata salata, care era pe randuri mai ridicate ca atunci cand ploua salata sa nu fie stropita cu noroi ploaia si sa fie mai greu de spalat. Cand nu ploua era sistemul de irigatii, un sistem care se numeste cu picuratori. Nu este greu, nu este usor. 100 de oameni la fiecare ferma, 25 de oameni la recoltare.

De fapt si de drept, ei nu au complicat deloc lucrurile pentru ca ei au spus acasa: vreau sa fiu lider in ambalarea si productia legumelor de genul asta. Munca este brandul lor de tara.

Cresterea din acest domeniu a Polonie se datoreaza faptului ca au avut o strategie, si toti acesti investitori au fost foarte mult ajutati de catre legislatie si de catre guvern. Pentru ca nu vreau sa repet pentru ca primul ministru a avut si are contact direct cu marea majoritate a investitorilor mari din Polonia. O sa vina multi sa spuna ca Polonia are 40 si ceva de milioane de locuitori, are consum mare, are Germania, are Rusia, are Ucraina.

Si noi avem potential pentru ca agricultura romaneasca are mult teren care asteapta sa fie lucrat, si are un pamanat care este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai sanatoase soluri din Europa, care nu a fost intoxicat cu ingrasaminte. Avem capacitate de munca, avem foarte multi romani care sa duc si muncesc in agricultura in strainatate. Daca oamenii aceia ar sti ca ar putea face aceasi bani si in Romania ca in afara, din capsuni, rosii, salate sunt convinsa ca ar veni sa lucreze acasa. In Polonia la ferma la care am fost eu erau, spre exemplu doi constanteni.

Noi, romanii stim sa executam, dar de initiat mai greu. Am observat ca avem putini oameni cu viziune, adica sa isi cladeasca un business cu viziune peste ani. Pe termen lung, foarte putin curaj. Oamenii vor rezultate imediate. Este foarte multa graba in Romania si nu inteleg de ce pentru ca nu se poate face asa treaba.

Sunt multe lucruri care fac diferenta: ei intr-adevar au strategie si au o mare responsabilitate fata de munca dar mai exista si masuri fiscale care ii ajuta foarte mult pe polonezi. TVA-ul la alimente este 5%. Cum ar putea sa concureze producatorul roman cu producatorul lor la TVA de 24%?

Si aici este un semnal de alarma pentru guvernul nostru. Trebuie sa colectam bani la bugetul de stat dar sa nu ne mai imprumutam aiurea si sa incercam sa cream locuri de munca pentru ca in felul acesta sigur vor veni si bani la buget. Nu mai luati atatia bani pe CAS, pentru ca de fiecare data cand sunt taxe mari pentru ca, dupa parerea mea nivelul de ilegalitate creste. De aceea avem multa evaziune, munca la negru pentru ca nu se incearca a se gasi niste solutii legislative, fiscale de echilibru.

Am avut dupa anii '90 niste masuri de implusionare a investiilor. Imi aduc aminte pentru ca aveam firme si am avut cum sa ne dezvoltam in anii aceia. Bancile nu ne acordau atentie.Bancile ne cereau garantii ca sa ne dea nu credit. Nu aveam cum sa ne dezvoltam daca ne bazam pe bani.

In schimb, au venit niste masuri fiscale care spuneau: scutire de impozit sase luni pentru firmele romanesti, scutire de impozit doi ani daca ai partener strain, scutire de impozit pe productie cinci ani. Nu cer neaparat scutiri, dar hai sa gasim niste solutii si sunt sigura ca exista un pachet da propuneri din partea mediului de afaceri care nu a fost luat niciodata in considerare de catre guvern, de catre niciun guvern.

De cativa ani nu se gasesc solutii de cladire a unor business-uri care sa produca locuri de munca. Asta trebuie sa fie prioritatea oricarui ministru, oricarui guvern: cum sa impulsionezi investitorul sa investeasca ca sa creeze locuri de munca. Asta ar fi cea mai importanta latura pe care as insista daca as fi vreodata intr-o zona de influenta la guvern

Ce v-a determinat sa intrati in afaceri in domeniul agriculturii? Este un risc mare pe care vi-l asumati, desi poate oferi pe termen lung oportunitati foarte mari.

Nu este o piata cu o concurenta loiala. De multe ori am impresia ca inot impotriva curentului. In afara de investitie si instinctul investitional si de business pe care l-am avut atunci cand am spus ca simt agricultura ca pe o oportunitate, este o pasiune care imi place foarte mult. In industria mobilei eram fascinata de productie, sa vad cum iese din lemnul acela un scaun, sau un birou. Lucrurile acestea intotdeauna m-au fascinat, mi-au placut, iar corelate cu instinctul de business, cu simtul constructie solide si a profitului sigur, fac un amalgam care imi tin energia la nivel foarte inalt pentru ca am nevoie de foarte multa energie ca sa termin tot ceea ce vreau sa fac.

Cand estimati ca o sa inegistrati primele profituri de pe piata de gros?

Piata de gros este functionala si profitabila chiar si acum, insa eu numesc profit atunci cand profitul material va fi mana in mana cu refacerea lantului de la produs la consumator. Deci atunci ma pot declara din punct de vedere investitional implinita. Cred ca in urmatorii cinci ani se va realiza acest lucru.

TikTok se pregătește să lanseze o funcționalitate revoluționară. Există și un risc major pentru cei care o vor folosi

TikTok se pregătește să lanseze o funcționalitate revoluționară care le va permite creatorilor să distribuie conținut video narat cu orice voce doresc, prin intermediul unei noi tehnologii...

Prețul piperat al unei chirii într-un apartament ”de lux” cu terasa năpădită de buruieni. Ofertă ”à la Cluj”

Un apartament din Cluj, scos la închiriat în categoria ”lux”, este promovat de proprietari în ciuda unor aspecte ce denotă neglijență crasă. O agenție a postat un anunț cu un...