Europa se pregateste de recesiune, Romania de alegeri

Presedintele Traian Basescu a cerut Guvernului sa gaseasca resurse pentru a readuce salariile bugetarilor la nivelul de dinainte de taierile cu 25% din 2010, in luna iunie, masura care ar putea sa fie insa refuzata de premierul Ungureanu, considera analistul economic Mircea Cosea.

"Nu stiu in ce masura domnul prim ministru actual isi va lua o astfel de responsabilitate pentru ca ar pierde sprijinul politic al coalitiei. Dar, avand in vedere declaratia pe care dansul a facut-o, ca e dispus sa guverneze si cu alta forta politica, s-ar putea ca Ungureanu sa fie realist si sa nu admita o astfel de masura", a declarat analistul pentru Business24.

El considera ca majorarea salariilor bugetarilor era asteptata si ca va avea loc in mod sigur pentru ca are un aspect electoral vizibil.

"Marirea salariilor trebuia sa aiba loc oricum si va avea loc. Problema e din ce surse va avea loc aceasta marire de salariu", a declarat Mircea Cosea. In primul rand, o astfel de marire ar avea ca efect reducere surselor de finantare pe care Romania ar putea sa le foloseasca pentru mentinerea unui minim de crestere economica.

Analistul considera ca, probabil, va avea loc si o reducere de personal in sectorul public, lucru dificil in conditiile in care efectele negative ale lipsei de personal se resimt de catre cetateni.

Citeste si Ialomitianu: Cresterea salariilor e posibila din iunie.

Restul de 10 procente ne costa intre 300 si 500 milioane de euro pentru sase luni

Ionel Blanculescu, consultant financiar, a calculat ca acordarea restului de 10% din cele 25 procente taiate in 2010 ar reprezenta 300-500 milioane de euro pentru cele sase luni de la reinstaurarea salariului intreg.

Conform acestuia, o astfel de masura ar avea efect bun doar daca ar fi aplicata diferentiat. "Daca la momentul in care taierea salariilor s-a facut fara niciun fel de discriminare, unilateral, din stanga in dreapta, la toate categoriile de personal bugetar, acum la readucerea salariilor la nivelul de dinainte de 2010, ar trebui sa se aplice in mod diferentiat", sustine analistul.

"Acele 10 puncte procentuale care ar trebui acordate, pentru ca 15 s-au acordat, din cele 25 care au fost taiate, sa se acorde numai la acele categorii sociale care sunt indreptatite.

Si anume, in sistemul sanitar, la medici, asistente, infirmiere, brancardieri si in sistemul de educatie la profesori, invatatori, educatori, personal auxiliar.

Daca s-ar aplica o plata diferentiata, atunci masura va fi eficienta. Daca se va aplica unilateral, atunci probabil va ramane o masura cu caracter electoral, dar fara prea mare eficienta pentru ca toti cei 1.200.000 bugetari vor simti foarte putin efectul acelor sume, avand in vedere ca in toata aceasta perioada au crescut preturile, Acele sume mici de bani vor fi inghitite de preturi, deci nu vor resimti un efect benefic," sustine Ionel Blanculescu.

Parerea sa este ca banii ar trebui sa mearga catre sectoarele amintite mai sus si nu spre "patura birocratica", constituita din aproape 300.000 bugetari.

Grijile Europei, altele decat ale politicienilor romani

Propunerea presedintelui vine in contextul in care alte state europene se pregatesc de un nou val de recesiune. Luni, Italia a anuntat majorarea TVA la 23% de la 21%, iar Austria a aprobat un nou plan de austeritate.

Mircea Cosea considera ca majorarea salariilor bugetare nu isi are locul in acest moment. "Aceasta masura de revenire la nivelul salariilor este una politica. Din punct de vedere politic, totul se justifica intr-un an electoral.

E o masura care greseste linia pe care Romania a luat-o dupa 2010. E o cedare pe care actuala coalitie o va face doar pentru un rationament electoral. Ce va urma dupa aceasta decizie, cat se vor reduce investitiile, e un lucru care va privi probabil urmatorul guvern si din acest punct de vedere, actuala putere nici nu intentioneaza sa se gandeasca la viitorul tarii, ci numai la viitorul politic", puncteaza analistul.

De unde vin banii pentru majorari salariale

Atat Mircea Cosea, cat si Ionel Blanculescu sunt de acord ca banii pentru o astfel de majorare ar putea veni din combatarea evaziunii fiscale si a crimei organizate, din sporirea surselor bugetare, in timp ce Cosea adauga ca o alta posibila sursa ar fi continuarea de reduceri de personal, masura ce a fost deja discutata cu FMI.

"Probabil va avea loc o reducere de personal in continuare pentru a obtine o suma suplimentara pentru plata salariilor, o reducere de personal care deja e prevazuta in acordul cu FMI, la nivelul societatilor cu capital majoritar de stat, in primul rand la CFR si probabil din imprumuturi", considera Cosea.

Ionel Blanculescu arata ca anul a inceput cu o greutate financiara din cauza unei ponderi a veniturilor in PIB de 31,3% in loc de peste 33%, cum era preconizat.

"In conditii normale, va fi un pic cam improbabil sa ai resurse financiare pentru plata acestor reveniri de salarii. Dar, pe de alta parte, toata aceasta campanie de combatere a crimei organizate, a evaziunii fiscale, poate sa aduca din aceasta lume subterana o sursa de bani.

De altfel si premierul, care stie bine care sunt dimensiunile economiei subterane, ati observat ca a solicitat 2 miliarde in 2 luni de zile. S-ar putea obtine banii din economia subterana si nu numai, ci si din zona de gestiune a banului public, pentru ca discutam de bani care oricum ajung, doar ca poate nu vor mai fi cheltuiti pe prostii si investitii exotice, desigur vor fi venituri mai mari," declara Blanculescu.

Ambii analisti considera ca banii ar fi putut fi folositi mai bine intr-o alta directie, si anume pentru mentinerea unui minim de crestere economica. Efectul imediat al cresterii salariilor bugetarilor va fi o oarecare crestere a consumului, dar aceasta nu se va simti considerabil in rezultatele economice ale Romaniei.

"Singura problema negativa e ca daca din sursele de care am spus - evaziune fiscala si tot ce inseamna frauda, contrabanda, nu se va reusi, atunci cu certitudine sumele vor fi obtinute din imprumuturi si deja avem o nota de plata de 16 miliarde.

La aceasta se vor adauga 500 milioane de euro si la pensionari, sa spunem, 300 milioane euro. Deci probabil ne vom mai imprumuta cu inca un miliard de euro," estimeaza analistul Ionel Blanculescu.

Majorarea, ilegala

Pe de alta parte, conform legii responsabilitatii fiscale, majorarile de salarii nu sunt permise cu mai putin de sase luni inainte de alegeri.

"Legea are doua prevederi importante. Prima se refera la faptul ca nu se pot emite acte normative privind majorarea salariilor sau a pensiilor, cu sase luni inainte de alegeri, iar a doua prevede ca, in timpul anului, in timpul executiei bugetare, nu poate fi depasi plafonul cu cheltuieli de personal prevazut in buget.

Daca aceasta crestere de salarii se va materializa, nu trebuie sa incalce dispozitia legata de perioada de sase luni inainte de alegeri si sa nu se depaseasca plafonul de cheltuieli cu personalul", a declarat, Ionut Dumitru, presedinte al Consiliului Fiscal, pentru Agerpres.

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...