Romanii - pe podiumul european al orelor suplimentare

Suntem a cincea tara europeana ca ore efectiv lucrate. Imaginea colectiva a romanului lenes e falsa - ne asigura ultimele date publicate de Eurostat, care spune ca in Romania se munceste, in medie, 41 de ore pe saptamana. In realitate, situatia e mai drastica.Forumurile de pe Internet dedicate dezbaterilor pe teme de munca sunt invadate de nemultumirileangajatilor tineri, cu studii superioare, privitoare la orele lucrate suplimentar, insa gratis. Neascultati de angajatori, ignorati de controlul muncii, ramasi in afara sindicatelor, acestia isi varsa oful pe Internet.

"Este o saga a abuzurilor!", clameaza un angajat tanar, caruia problema i s-a parut suficient de importanta incat sa propuna un topic pe aceasta tema. "Conform cartii de munca, lucram 8 ore pe zi, dar nici un angajat nu lucreaza mai putin de 10 ore si sunt multe alte abuzuri, acesta ar fi doar unul mic..." se plange acesta. Nici cei mai rodati sau optimisti din fire nu accepta usor situatia.

"Sunt obisnuita sa vad jumatatea plina a paharului (...), insa seful meu iti cere sa fii la 7.30 la serviciu - acesta, official, incepe la 8.00 si daca vrei sa pleci la 18.30, ridica din sprancene, chiar daca programul se termina la 17.00. Pentru el nu conteaza cate zile a cate 14-16 ore/zi, cate sfarsituri de saptamana mi-am pierdut pe la birou", spune o angajata clujeanca de 29 de ani.

Realitatea - mai drastica decat statistica

Plangerile angajatilor par justificate daca ne aruncam ochii pe ultimele date publicate de Eurostat - Oficiul European de Statistica. Potrivit acestora, cu 41 de ore muncite saptamanal, Romania ocupa locul cinci, fiind devansata de Cehia, Grecia, Letonia si Polonia.

Diferenta dintre statistica oficiala si realitate, in Romania sau aiurea in Europa, este subliniata si in studiul "Universul muncii in noile state membre UE", care include si situatia din Romania.

"In timp ce in noile state membre timpul de lucru este oficial mai mare decat in vechile state membre,
realitatea este, desigur, mai rea decat cea sugerata de statisticile oficiale, care sunt corelate si cu
prevederile legislatiei muncii din diferite tari. Cateva cauze ale diferentelor sunt raspandirea economiei
negre in noile state membre - domeniu in care se lucreaza uzual peste 50 ore pe saptamana, sau tendinta neraportarii acestor ore de catre angajatori".

Legi clare, practici diferite

Legislatia muncii aplicabila in Romania stabileste limite foarte clare ale timpului de munca ce poate fi prestat suplimentar, drepturi ale angajatilor si modalitati de control al numarului de ore prestate.

Potrivit Codului muncii, "durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare". Ce depaseste 40 de ore se considera munca suplimentara si trebuie platita cu un spor de minimum 75% sau recompensata cu ore libere.

Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a o supune controlului inspectiei muncii.

Munca suplimentara "nu poate fi efectuata fara acordul salariatului", cu exceptia catorva cazuri, iar aceasta este interzisa peste limita legala de 48 de ore.

Artificii la limita legii

Chiar daca prevederile sunt clare, calea muncii "la nesfarsit" este deschisa de cateva artificii aplicate la
limita legii. In opinia sefului Blocului National Sindical, Matei Bratianu, doua probleme sunt importante,
respectiv saracia din Romania si acordul tacit al salariatilor.

"Atat Codul muncii, cat si contractele colective de munca la nivel national protejeaza salariatii. In realitate, chiar daca salariatul poate fi chemat la ore suplimentare doar cu acordul sau, niciodata un salariat nu are curajul ca in fata sefului direct sa spuna nu. Se teme de disponibilizare", spune liderul sindical.

Munca in plus scapa de saracie

In plus, asemanator curentului central si est-european, angajatii accepta orele suplimentare chiar peste
limita legala pentru a-si rotunji salariile mici.

"Degeaba noi, sindicatele, suntem constiente ca trebuie limitat numarul orelor suplimentare, cand pentru salariat acestea reprezinta o rotunjire a venitului, care ii va permite sa-si traiasca viata decent", spune Bratianu.

"Din punctul de vedere al angajatilor, acumularea unui numar mare de ore suplimentare a devenit principala cale de crestere a salariilor mici", spune studiul citat.

In Letonia si Estonia, muncitorii - pe langa rotunjirea veniturilor -, accepta sa lucreze in plus si deoarece altfel ar fi obligati de angajatori sa lucreze in schimburi.

"Ce face diferenta intre noi si europeni sunt saracia, preturile mari si salariile mici, care fac ca baza sindicala sa nu fie agresiva in lupta contra orelor suplimentare. Apoi, in Occident, patronatele sunt mai mult dispuse sa respecte legea decat in Romania", crede Bratianu. Prevederile legale sunt ocolite pe diferite cai.

Angajatorii numesc formal reprezentanti ai salariatilor care semneaza ca primarii contracte colective de
munca favorabile patronatului. Desi, in mod normal, acestia ar trebui alesi prin vot secret de catre salariati, apreciaza liderul sindical.

Orele dupa program sunt necesare uneori

Dezbaterile din ultimii ani asupra Codului muncii au reliefat necesitatea unei legislatii mai permisive. Astfel, "este greu sa respecti un program de 48 de ore in sectoare precum consultanta pe proiecte sau
constructii. Deseori sunt proiecte de facut pentru clienti in termen scurt si care presupun un volum mare de munca. Nu te poti incadra in 48 de ore", spune un reprezentant al patronatului. Motivul flexibilitatii muncii este insusit si de ministrul de resort, Gheorghe Barbu.

"Intr-o anumita saptamana poate sa nu fie nevoie de nici o ora suplimentara, dar saptamana viitoare poate ca exista o comanda si e nevoie nu de 8, ci de 12 ore suplimentare, iar in alta de 6A", spune ministrul, pledand pentru saptamana medie de 48 de ore.

Potrivit raportului european, tarile central si est-europene "au o reactie mai rapida fata de schimbarea
economica, dar si o inovatie mai mare in adaptarea unor politici si practici inovative". Intre plusurile
economice si minusurile sociale ale fenomenului, Inspectia Muncii se straduieste sa pastreze echilibrul.
"Sunt anumite sectoare, in special in comert, unde oamenii lucreaza mai mult in functie de necesitatea de a tine magazinul deschis. Sau cei care lucreaza in textile, pielarie, unde important este contractul pe care il primesc. Patronul insa trebuie sa aiba acceptul lucratorilor. Sunt unii care abuzeaza si ii tin dupa program promitandu-le ca le va da bani sau timp liber, dar care uita. In final, oamenii reclama, iar noi verificam pontajul si stabilim sanctiuni", ne-a declarat Mihai Grosu, inspector-sef al Inspectoratului Teritorial de Munca Bucuresti.

Promovarea nu trebuie conditionata de orele suplimentare

"Nu exista o sanctiune expresa pentru timpul de lucru, dar cumulat cu alte nereguli, cum ar fi nerespectarea contractului de munca, aplicam amenzi cuprinse intre 20 si 100 milioane de lei. In momentul in care o persoana se prezinta la angajare, primul lucru pe care angajatorul trebuie sa i-l comunice se refera la conditiile in care va lucra, timpul de lucru, contributia pe care o are si conditiile in care va lucra. Daca numarul de salariati este mai mare de 21, apare contractul colectiv de munca, unde sunt stipulate alte drepturi ale salariatilor, precum si obligatiile angajatorilor."
Mihai Grosu, inspector-sef al Inspectoratului Teritorial de Munca Bucuresti

Numar de ore lucrate efectiv in Europa

Olanda 31,5
Norvegia 34,5
Danemarca 35,5
Marea Britanie 35,6
Suedia 36
Germania 37
EU-25 37,9
Romania 41,1
Polonia 41,8
Letonia 41,9
Grecia 42,3
Cehia 42,8

Sursa: Eurostat, EU-LFS, 2005

- Categoria cea mai raspandita este a celor care muncesc 46-50 ore, urmata de cea a celor care lucreaza 51-60 de ore.
- Un procentaj aproape dublu al angajatilor efectueaza ore suplimentare, comparativ cu cel al patronilor (19,71% comparativ cu 12,1%).
- Numarul femeilor care muncesc in plus este sensibil inferior celor al barbatilor.
- In trimestrul de referinta, cel mai mult s-a muncit in constructii (43,5 ore), comert, hoteluri, transporturi (cate 42,7 ore), iar cel mai putin in agricultura (37,8 ore).

Sursa: INSSE, ancheta fortei de munca AMIGO

Doru Cireasa
BANII NOSTRI - COTIDIAN ONLINE DE FINANTE SI AFACERI


Directnews.ro - cel mai dinamic site de stiri si comentarii online. Intra, citeste si voteaza cele mai interesante articole. Tu esti editorul!
Investmania - cea mai rapida cale de a invata sa joci la Bursa.