Statul ne ia tot mai mult din salarii

Castigurile salariale brute au o crestere anuala mult mai accelerata decat cele nete, ceea ce face ca diferenta dintre ele - adica suma pe care o platim drept contributie catre stat - sa creasca incontinuu.

Statisticile oficiale arata ca acum trei
ani, mai precis in luna iunie 2005, diferenta dintre salariile brute si cele
nete a fost de 222 lei, pentru ca dupa trei ani, respectiv in iunie 2008, suma
sa se dubleze, ajungand la 465 de lei.

 

Ponderea contributiei catre stat din
salarii a crescut cu aproape trei puncte procentuale, de la 23,6% in iunie 2005
la 26,8% in iunie 2008. Constructiile, industria si comertul sunt domeniile in
care presiunea fiscala pe salarii a crescut cel mai mult, cu peste 3%, in timp
ce in intermedierile financiare cresterea a fost de numai 2,1%.

 

Din analiza datelor statistice mai reiese ca
in grupa cu cele mai mari salarii (top 5) presiunea fiscala a crescut cu doar
1,3%, in timp ce in grupa cu salariile cele mai mici din Romania cresterea
presiunii a fost mult mai mare, respectiv de 2,2 puncte procentuale.

 

In ultimii trei ani, castigurile brute s-au
majorat cu aproape 10% mai mult decat cele nete, iar ponderea netului in brut
s-a redus, in medie, cu peste 2%

 

Diferenta dintre salariul brut si cel net,
adica partea de castig pe care o cedam statului, creste de la an la an, ajungand
acum la aproape 27%.

 

De cate ori se negociaza salariul,
angajatul se intereseaza de venitul net, in timp ce angajatorul calculeaza in
primul rand cat va fi brutul. Asta pentru ca salariul brut, la care se adauga
eventualele alte bonusuri acordate salariatilor, inseamna, de fapt, costul cu
forta de munca.

 

Cei mai multi dintre angajatori ar fi
bucurosi sa poata majora in mod constant salariile (nete), insa in calea lor sta
o bariera tot mai greu de trecut: presiunea fiscala. Pe langa netul lunar pe
care il acorda salariatilor, trebuie sa mai dea statului diverse cote de
contributii, pana la echivalentul a ceea ce numim salariul brut.

 

Ei bine, tocmai aceasta diferenta, de la
brut la net, creste incet, dar sigur si imparabil, in primul rand pentru ca
salariile brute cresc intr-un ritm mai accelerat decat cele nete. Altfel spus,
presiunea fiscala pe salarii este tot mai mare si, potrivit prognozelor
oficiale, va continua sa creasca in urmatorii ani.

 

Darile la stat, cu 3% mai mari

 

Din datele Institutului National de
Statistica referitoare la castigurile salariale reiese ca acum trei ani, mai
precis in iunie 2005, diferenta dintre brut si net era de aproximativ 23,5%. Castigul
mediu brut la nivel national era, in acea luna, de 943 de lei, iar cel net – de
721 lei.

 

A se compara aceste cifre cu cele din iunie
2008: brutul a ajuns la 1.738 lei (in crestere cu 84,3% fata de iunie 2005),
iar netul a fost de 1.273 de lei, cu doar 76,5% mai mare decat in 2005. Astfel
ca diferenta dintre brut si net a ajuns, in iunie 2008, la 26,8%.

 

Angajatii si angajatorii cedeaza statului,
sub forma de contributii la buget, cu aproape 3% mai mult decat contribuiau,
din fondurile de salarii, in iunie 2005. Cat priveste suma nominala (diferenta
dintre brut si net), aceasta practic s-a dublat, ajungand de la 222 lei, in
iunie 2005, la 465 lei, in iunie 2008.

 

Nici viitorul nu suna bine

 

Estimarile Comisiei Nationale de Prognoza
(CNP) referitoare la evolutia castigurilor salariale din urmatorii ani arata ca
si in viitor netul va creste intr-un ritm mai lent decat brutul. In 2009,
potrivit CNP, salariul mediu brut va fi de 1.750 lei, in crestere cu 10,8% fata
de 2008, iar cel net – de 1.303 lei, cu 10,3% mai mare decat in 2008. Peste
cinci ani, in 2013, brutul va ajunge la 2.465 lei, iar netul, la 1.819 lei. A
se observa diferenta de 646 de lei dintre brutul si netul anului 2013!

 

In Romania, costurile cu forta de munca au
fost cu 19,6% mai mari in primul semestru din acest an fata de aceeasi perioada
din 2006, iar presiunea fiscala a crescut cu mai mult de 2,5 puncte proc

 

Locul trei in UE la cresterea costurilor

 

Saptamana trecuta, biroul de statistica al
Uniunii Europene, Eurostat, a comunicat indicatorii privind costurile cu forta
de munca din tarile comunitare. Romania a iesit pe locul al treilea in topul
cresterilor, cu o majorare de aproape 20% in primul semestru din 2008 fata de
aceeasi perioada din 2007.

 

Majorari semnificative ale costurilor cu
forta de munca s-au mai consemnat in Letonia (+33%, locul I in UE) si Lituania
(+26,2%), iar cele mai mici cresteri au fost inregistrate in Germania (+1,6%) si
Malta (+2%). Media majorarii costurilor cu forta de munca din primul semestru
al acestui an a fost, in UE, de 4,3%.

 

Avand in vedere numarul de salariati din
economia reala, de pe urma carora statul incaseaza contributiile reprezentand
diferenta de la salariul brut la cel net si, de cealalta parte, numarul celor
asistati social – beneficiarii acelor contributii –, am putea ajunge la
concluzia ca darile la stat trebuie sa creasca.

 

„Sunt 4,8 milioane de salariati in plata,
din care 1,5 milioane sunt bugetari", ne-a declarat presedintele Uniunii
Nationale a Patronatelor cu Capital Privat din Romania (UNPCPR), Costel
Olteanu. El a aratat, astfel, ca „de fapt, numai trei milioane de salariati,
cei din economia reala, ii sustin si pe bugetari, si pe beneficiarii de asistenta
sociala.

 

Este o presiune enorma, dar politicile
aplicate pana acum nu s-au indreptat catre o reducere a fiscalitatii pe
locurile de munca. Iar povara cresterii acestor dari este suportata, deopotriva,
si de angajati, si de angajatori".

 

Costel Olteanu atrage atentia si asupra
unui fenomen cel putin ciudat ce se manifesta cu precadere in sectorul de stat:
„Cei direct productivi sunt (mult) mai prost platiti decat cei neproductivi;
uitati-va la veniturile bugetarilor, care in multe cazuri sunt de cateva ori
mai mari decat salariile afisate".

 

Care ar fi solutia de iesire din acest cerc
vicios? Seful UNPCPR propune in primul rand „reducerea numarului acelor
bugetari care, desi nu fac mare lucru, au salarii si mai ales bonusuri,
indemnizatii si prime uriase. Cu banii astfel castigati se pot mari veniturile
celor asistati social fara ca statul sa mareasca presiunea fiscala pe
salarii", conchide liderul patronal.

 

2,24 miliarde lei

 

- reprezinta suma pe care statul o incaseaza
lunar drept contributii ale celor 4,8 milioane de salariati din economia romaneasca

 

Este o presiune enorma, dar politicile
aplicate pana acum nu s-au indreptat catre o reducere a fiscalitatii pe
locurile de munca Costel Olteanu, presedintele UNPCPR

 

Industrie: platile catre buget inseamna un
sfert din salarii

 

Muncitorii din industria romaneasca au
avut, in iunie 2008, un salariu mediu brut pe ramura de 1.594 de lei, din care
74,2% (1.184 lei) inseamna salariul net. Restul de peste 25% se duce la stat,
aceasta contributie fiind cu 3,2 puncte procentuale mai mare decat cea din
iunie 2005.

 

Brutul de atunci era de 925 de lei, iar netul era de
716 lei si diferenta dintre ele a crescut, pana in iunie 2008 cu mai mult de
200 de lei. Efectivul total al salariatilor din industrie este, acum, de 1,53
milioane de persoane, care platesc in medie 410 lei contributii din salarii catre
stat.Rezulta ca incasarile de pe urma industriasilor se ridica la peste 631 de
milioane de lei pe luna.