Managerul Complexului Energetic Oltenia: Incercam sa mentinem un sistem prudential in asa fel incat sa intram in piata

Managerul privat al Complexului Energetic Oltenia, Laurentiu Ciurel, a declarat, intr-un interviu, ca preconizeaza anul acesta o cantitate de energie produsa de 14-16 terawati, mentionand ca situatia din primele doua luni ale lui 2014 este mult mai buna decat in perioada anterioara.

Laurentiu Ciurel a mai declarat, pentru Agerpres, ca gigantul energetic intampina probleme ca urmare a prabusirii pretului megawattului, dar si ca urmare a cresterii pretului certificatelor de CO2, complexul fiind nevoit sa investeasca o suma foarte mare in achizitionarea acestora.

In ceea ce priveste investitiile, Ciurel a spus ca se anunta un an bun din acest punct de vedere, fiind semnate contracte pentru modernizarea unor grupuri de la termocentralele Turceni si Rovinari. Anul 2014 este si anul in care CEO a anuntat reorganizarea structurii TESA, considerata supradimensionata, urmand ca 800 de angajati din cei 3.000 de la TESA sa lucreze in productie incepand de anul acesta.

Care este situatia economica a CEO in acest moment? Ati analizat primele doua luni ale acestui an? Cum va pozitionati in prezent?

Situatia pe primele doua luni este mult mai buna decat anul trecut. Este si o particularitate anul acesta. In general, in energetica pe carbune, lunile martie, aprilie, mai si cateodata chiar si prima jumatate a lunii iunie sunt cele mai slabe, din cauza a ceea ce noi numim viitura, in sensul ca sunt cantitati mari de apa acumulata in lacuri in urma dezghetului si centralele de pe firul apelor sunt beneficiarele unor debite mult mai bune decat in timpul anului, regimul hidrologic este cel mai bun si atunci, normal, componenta hidro a sistemului national este valorificata mai intens. Anul acesta, datorita unei incalziri in februarie, se pare ca avem viitura mai devreme, asta putand insemna insa si un an secetos, daca incepe mai devreme se si termina mai devreme. Constatam acum ca debitul Dunarii e un debit care era undeva la sfarsitul lunii martie, peste 6.500 de metri cubi, constatam ca nivelul in lacuri este foarte sus, deja din luna februarie, iar asta face ca probabil luna martie la noi sa fie mult mai descarcata decat media lunara anuala.

Am avut ianuarie si februarie luni foarte bune, cu productie buna de carbune si de energie. In ianuarie am facut recordul pe ultimele 16 luni, 1,3 terawati, probabil ca si februarie vom face peste un terawatt, vorbesc din punct de vedere al productiei. Problema este costul si pretul. Daca va spuneam ca am facut 1,3 terawati in ianuarie, sa stiti ca tot 1,3 terawati am mai facut in septembrie 2012, de atunci nu am mai atins o asemenea productie, dar diferenta de incasari intre septembrie 2012 si ianuarie 2014 este de peste 108 milioane de lei, ca urmare a prabusirii pretului la energie la producator.

In ceea ce priveste restul anului, ce prioritati aveti? Care este cantitatea de energie pe care vreti sa o vindeti?

Anul trecut am facut 12 terawati in conditii extrem de grele, pentru ca a fost un an cu hidraulicitate extrem de ridicata, aproape 6-7 luni pe an Hidroelectrica a avut norocul unor acumulari de apa foarte mari. Anul acesta se pare ca nu va fi la fel, va fi un pic mai secetos, productia noastra pe care o preconizam este intre 14 si 16 terawati. Din pacate, a inceput sa nu mai prea conteze marimea productiei, conteaza foarte mult pretul. Este foarte greu de concurat cu producatori de energie care vand cu 10 bani megawattul. Acestia formeaza media pietei, media bursei, bursa la ora aceasta e undeva la sub 36 de euro pe piata contractelor centralizate si in jur de 27-28 de euro pe PZU, este foarte greu ca o termocentrala sau un producator cu sursa unica de carbune sa reziste pe aceasta piata.

Cu toate acestea, incercam sa reducem in continuare si sa mentinem un sistem prudential, sa reducem in continuare din costuri cat putem, in asa fel incat sa intram in piata, sa trecem perioada aceasta de viitura si sa ne revenim apoi, cum s-a intamplat aproape de fiecare data, in a doua parte a anului, cand, ori datorita excesului de caldura, ori in noiembrie, decembrie, datorita frigului, am vandut mai bine. Repet, problema mare este prabusirea pretului la producator, desi la consumator nu se vede o reducere asa de mare.

In afara de aceasta problema a prabusirii pretului, cu ce alte probleme va mai confruntati care ar putea sa va impiedice sa va realizati obiectivele?

In rest, sa stiti ca avem tot ce ne trebuie. Avem in acest moment peste doua milioane de tone de carbune in stoc, adica functionarea pe o perioada de peste 40-50 de zile, chiar daca nu am mai produce nimic. Singura problema este autoaprinderea si deprecierea acestui carbune. Marea problema numarul doi a anului 2014, dupa pret, este cresterea accelerata a certificatelor de CO2. Daca anul trecut am avut o medie de 4,55 de euro pe certificat, deja la ora aceasta pretul este de 7 euro si asta din cauza iminentei votului pentru backloading la Parlamentul European.

Backloading inseamna retragerea de catre Parlamentul European a unei cantitati enorme de 900 de milioane de certificate de pe piata pentru a stimula cresterea acestui pret. Daca pretul la certificat se va duce la peste 10 euro, vom avea niste probleme reale toti producatorii de energie pe carbune din tara si din Europa.

Cate certificate trebuie sa achizitioneze CEO?

La o productie de 15 terawati, trebuie sa cumparam undeva la 14,2 milioane de certificate. La 10 euro, ar insemna 140 de milioane de euro, iar acest lucru este extrem de greu de acoperit. Atunci cand vedeti ca CEO liciteaza in bursa cu 180 de lei megawattul, sa stiti ca 7 sau 10 euro din acesti 180 de lei reprezinta pretul certificatului pe care trebuie sa il cumparam.

Despre investitia firmei chineze Huadian la Rovinari ce puteti spune?

Investitia merge bine, studiul de prefezabilitate a fost finalizat. Suntem anuntati ca in a doua parte a lunii martie o delegatie numeroasa de parteneri din Huadian cu 10-12 persoane va fi primita la Rovinari. Vom incerca sa finalizam studiul de fezabilitate in asa fel incat in a doua parte a anului sa putem sa obtinem aprobarile necesare pentru incepere.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, a declarat ca banii obtinuti din listarea la bursa vor ramane in companie. Cat sperati sa obtineti?

Ar fi extraordinar sa se intample acest lucru. Nu imi permit acum sa fac o evaluare. Oricum, noi suntem constienti de faptul ca ordinea cea mai atractiva ar fi Hidroelectrica, noi am fi undeva pe locul trei, nu imi permit sa fac o supozitie in sensul acesta atata vreme cat nu avem o evaluare facuta de broker.

Domnul ministru Nita a mai transmis ca exista o oarecare framantare a consultantilor privind IPO, care sugereaza ca listarea actiunilor companiei pe care o conduceti, ar avea mai mult succes daca nu s-ar realiza odata cu celelalte doua companii de stat, Electrica si Hidroelectrica. Dupa parerea dumneavoastra, exista posibilitatea ca listarea CEO sa fi amanata, sa zicem, pana in toamna?

Asta este ceea ce ne ingrijoreaza si pe noi, cantitatea de bani din piata este aceeasi, ea se va imparti la trei. Probabil daca ar fi in momente succesive nu ne-am 'canibaliza' aceste trei companii intre noi, incercand sa atragem investitorii celeilalte. Acum cu insolventa Hidroelectricii nu stiu in ce masura mai putem vorbi de listare in iunie. La noi, la forum, a aparut o problema in sensul ca eventualii interesati de achizitionarea de actiuni s-au exprimat, si brokerul a impus, pana a cunoaste rezervele de carbune ale companiei si predictibilitatea activitatii acestei companii pe termen lung, ori datorita legislatiei in vigoare pana luna trecuta, aceste rezerve erau considerate secrete de serviciu sau confidentiale.

A trebuit sa modificam si sa incercam sa schimbam legislatia, lucrul acesta s-a intamplat inainte de venirea fondului, si putem sa o facem acum, dar trebuie achizitionat un serviciu de evaluare a acestor rezerve. Noi am pus in caietul de sarcini durata minima de 45 de zile, dar se pare ca nu exista nicio companie care sa poata sa faca aceasta evaluare, care este foarte complexa, in 45 de zile. Un minim de trei luni se pare ca este necesar si atunci probabil ca se va prelungi oricum la noi termenul acesta de iunie.

Problemele legate de exproprieri depind de aprobarea de catre Guvern a unor legi privind cauza de utilitate publica. Cand aproximati ca va fi rezolvata situatia de la Jilt Nord? Se cunoaste faptul ca lucrarile miniere in zona nu mai pot avansa, proprietarii de terenuri blocand practic activitatea carierei.

Acum de exemplu, nu se lucreaza in zona aceea. Din pacate a trebuit si pe luna martie sa extind perioada de somaj tehnic pentru ca preturile cerute de proprietari acolo sunt aberante. Exista o lege care ne permite exproprierea, Legea 255, dar fiecare culoar de expropriere trebuie aprobat printr-o hotarare de guvern. Aceasta hotarare a fost elaborata, exista pe site-uri, e vorba de Jilt Sud si Cariera Rosia, exista pe site-ul Ministerului Economiei in dezbatere, aceasta este legea, speram ca ea sa apara si sa fie aprobata intr-o sedinta de Guvern cel tarziu pana in luna aprilie, pentru ca si daca avem aprobata acea hotarare ne mai trebuie cateva luni pentru a aduce cariera in zona profitabilitatii.

S-a spus anul trecut ca fiecare cariera componenta a CE Oltenia, prin rotatie, isi va opri partial activitatea, salariatii fiind trimisi in somaj tehnic. Mai este de actualitate aceasta masura anuntata la sfarsitul anului trecut?

Este de actualitate aceasta masura, deocamdata trebuie sa ne concentram pe zona aceasta unde stam foarte prost cu exproprierile. Acest gen de program il vom extinde, probabil ca dupa Jilt va urma Husnicioara. Vom incerca sa limitam cheltuielile si in modul acesta, pentru ca este deja este un lucru cunoscut, avem nevoie de o cantitate mai mica de carbune decat cea pentru care suntem dimensionati.

Concret, ce va aduce pozitiv companiei pe care o conduceti reorganizarea la care ati lucrat ?

Este un lucru care, desi este extraordinar de greu si de dureros, trebuie neaparat facut, pentru ca nu mai putem continua cu existenta a cinci sucursale la ora asta care fiecare sa aiba aparatul ei administrativ complet. Adica in afara de partea tehnica absolut necesara la fata locului, toate serviciile de suport, gen servicii comerciale, servicii de resurse umane, servicii economice, servicii financiare, servicii de asigurare a calitatii, pot fi centralizate cu un numar mult mai mic de personal decat sa existe patru sau cinci feluri de management in fiecare sucursala.

Acum toate acestea se vor centraliza, va ramane un numar de 2.200 de oameni cu functii TESA, iar 800 trebuie redirectionati in productie, din cei 3.000 cati sunt acum. Prin economia care s-ar obtine la fondul de salarii as vrea sa facem cat mai atractive locurile de munca din partea de exploatare, care sunt extrem de rarefiate. Toti tehnicienii din zona de productie se plang de lipsa de personal, desi pe celelalte servicii de suport este un excedent enorm de personal.

Ce investitii aveti in plan anul acesta?

Investitiile au o pondere insemnata anul acesta, avem investitia de la Turceni cu BERD, peste 220 de milioane de euro, care va fi cea mai spectaculoasa modernizare a unui grup energetic romanesc deja existent, grupul 6 la la Termocentrala Turceni.

De asemenea, anul acesta finalizam o investitie de amploare de peste 150 de milioane de euro la Rovinari, grupul 4 va fi pus in functiune anul acesta. Avem un excavator de mare capacitate la Lupoaia care va fi modernizat cu suma de 10 milioane de lei, si un camp fotovoltaic de 10 megawati, pe care incercam sa-l punem in functiune tot in acest an, in valoare de 10 milioane de euro.

Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos

Comisia Europeană a anunțat recent că va investiga programul TikTok Lite, suspectând că acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor. Programul, care...

TikTok se pregătește să lanseze o funcționalitate revoluționară. Există și un risc major pentru cei care o vor folosi

TikTok se pregătește să lanseze o funcționalitate revoluționară care le va permite creatorilor să distribuie conținut video narat cu orice voce doresc, prin intermediul unei noi tehnologii...