Cat de larga trebuie sa fie "centura de siguranta" de la FMI

Majoritatea specialistilor romani au cazut de acord ca Romania nu poate evita un imprumut, sa-l numim, Fondul Monetar International (FMI) + Uniunea Europeana (UE). Doar liberalii, poate dintr-o obsesie de cantonare in rigorile opozitiei, sunt in continuare impotriva unui acord cu FMI.

Daca oportunitatea acordului este prea putin pusa la indoiala, nu avem nici o informatie referitoare la suma pe care Romania ar trebui sa o imprumute. Se vehiculeaza doar cifre care difera mai mult decat de la simplu la dublu, adica de la sase-sapte miliarde euro la 20-25 miliarde euro.

Care este logica in care se va calcula nivelul imprumutului, asa-numita centura de siguranta a economiei romanesti? Totul pleaca de la diferenta dintre intrarile si iesirile de bani din tara, adica de la balanta de plati.

Minusurile sunt date de deficitul extern:

1. Serviciul datoriei publice externe in anul 2009 este de 24 miliarde euro. Din aceasta suma, datoria publica, adica datoria statului roman, este de numai 1,7 miliarde euro.

Restul de 22,3 miliarde euro este datoria privata.Din aceasta suma, aproximativ 11 miliarde euro reprezinta finantarile de la bancile-mama pentru societatile bancare locale care trebuie rambursate anul acesta.

Conform guvernatorului BNR, 90% din aceste imprumuturi vor fi “rostogolite”, adica rambursarea sumelor se va amana pentru anii viitori. In total, anul acesta, prin datoria externa vor iesi din tara, prin plati, aproximativ 13 miliarde euro, daca nu cumva o serie de companii nu vor apela si ele la metoda amanarii platii imprumuturilor scadente in 2009.

Trebuie precizat ca nu se va apela, in mod direct, la un imprumut de la FMI pentru a se acoperi datoria privata, adica banii nu vor fi alocati companiilor private. Banii din imprumut vor ajunge in vistieria Bancii Nationale a Romaniei si in trezoreria Ministerului Finantelor.

Pentru economia romaneasca, riscul este altul: plata datoriei externe de catre firmele private se face prin cumpararea de euro de pe piata romaneasca, ceea ce va duce la o presiune pe piata valutara. Daca piata valutara nu va avea lichiditate suficienta, atunci cursul de schimb leu-euro ar putea ajunge la niveluri greu de anticipat.

2. Deficitul bugetar va fi, conform bugetului consolidat, de 2% din PIB, adica 2,8 miliarde euro. Daca, evident, deficitul bugetar se va putea mentine la nivelul prevazut la inceputul acestui an.

3. Deficitul de cont curent va fi, conform estimarilor, de 10% din PIB, adica de 14 miliarde euro.

Plusurile, adica intrarile de valuta sunt urmatoarele:

1. Investitiile straine sunt estimate, anul acesta, la aproximativ 5 miliarde euro, adica la jumatate din suma totala a anului 2008.

2. Fondurile europene sunt un capitol dificil. Guvernul Boc si-a propus sa atraga, anul acesta, un volum record de finantari europene. Deocamdata, insa, Romania are la dispozitie aproximativ sase miliarde euro. Este insa doar un calcul teoretic, pentru ca nu sunt semne ca atragerea de fonduri cunoaste progrese semnificative.

Scuza ca “nu sunt proiecte” nu poate fi valabila, pentru ca in ultimii doi ani de la admiterea Romaniei in UE, guvernele au lucrat atat la procedurile europene privind finantarea, cat si la realizarea de proiecte eligibile in vederea atragerii de fonduri europene.

3. Linii de finantare a proiectelor de investitii. Este vorba despre liniile de creditare de la Banca Europena de Investitii (BEI), Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) sau Banca Mondiala (BM). In acest moment, exista linii de credit in valoare de 3,5 miliarde euro.

Anul acesta, toate aceste institutii financiare internationale vor pune la dispozitia tarilor din Europa de Est linii de credit in valoare de 25 miliarde euro dedicate proiectelor de investitii, conform planului anticriza al UE.

Asadar, totalul intrarilor de valuta din fonduri europene, investitii straine si credite pentru proiecte de investitii deja contractate va fi, intr-o varianta optimista, de aproximativ 14 miliarde euro. Cel mai pesimist scenariu este dificil de definit, cifrele putand sa oscileze intre patru si sase miliarde euro.

Concluzii:

1. Marea problema vine din faptul ca iesirile (platile) sunt sigure, in timp ce intrarile (investitiile si atragerea de fonduri) sunt incerte. Si atunci, pentru echilibrarea golului de finantare este nevoie de imprumutul FMI+UE. Un scenariu pesimist privind intrarile de valuta in tara poate ajunge sa ia in calcul atragerea de sume minime la capitolul fonduri structurale sau proiecte de investitii.

Evident, in functie de estimarea intrarilor (optimista sau pesimista) se poate determina valoarea imprumutului intre cinci si opt miliarde euro doar pentru finantarea necesara anului acesta.

2. Acest calcul nu tine cont de golul de finantare care poate aparea in urmatorii ani, sume care trebuie si ele luate in calcul in varianta unui imprumut.

3. Imprumutul va fi utilizat in transe, insa in cazul in care acordul va presupune contractarea unui credit de valori mari, statul roman ar putea plati comisioane de neutilizare a banilor care pot ajunge pana la milioane de euro.

4. Din motivul de mai sus ar trebui ca marimea imprumutului sa fie cat mai corect dimensionata, in pofida parerilor care cred ca este preferabil ca Romania sa imprumute o suma mai mare care sa acopere deficitele potentiale ce pot aparea in urmatorii doi-trei ani. Se poate adopta si o astfel de politica, dar ea poate fi costisitoare.

5. Trebuie tinut cont de influenta acestui imprumut asupra totalului datoriei externe. In acest moment, totalul datoriei externe este de 72 miliarde euro, din care datoria publica externa este de 10,5 miliarde euro. Daca adaugam 20 miliarde euro, o suma vehiculata pentru acordul cu FMI, ajungem la o datorie publica externa de 30,5 de milarde euro.

Daca adaugam si datoria publica interna, vom constatata ca, dupa ani buni, Romania se indreapta catre limita impusa de criteriul de convergenta pentru accederea in zona euro prevazut in Tratatul de la Maastricht, care prevede ca datoria publica a unui stat sa fie de cel mult 60% din PIB.

6. Necesitatea acestui imprumut deriva din incapacitatea statului roman de a realiza proiecte si de a gasi finantare externa prin fonduri europene sau prin accesarea de fonduri anticriza. Cu cat aceasta incapacitate este mai mare, cu atat va fi mai ridicat nivelul imprumutului. Criza economica nu poate fi o scuza in aceasta situatie.

De ce? Pentru ca atragerea de fonduri structurale nu depinde de criza, iar liniile de credit ale BERD, BEI sau Banca Mondiala sunt disponibile si substantiale tocmai datorita crizei. Cu alte cuvinte, criza ar fi putut sa fie pentru Romania o sansa (daca ar accesa linii de finantare pentru investitii) si nu o corvoada (asa cum este un acord cu FMI).

7. Romania nu se imprumuta pentru firme cu capital privat. Ele vor trebui sa-si achite singure datoriile externe. Imprumutul este contractat pentru a proteja economia romaneasca si pe cetateni de efectele nefavorabile ale deteriorarii cursului de schimb leu-euro si de problemele de lichiditate ale pietei monetare si valutare.

8. Este nevoie de transparenta. Cifra imprumutului, conditiile de finantare trebuie comunicate clar si transparent publicului. De asemenea, este necesara coeziunea politica si, eventual, sindicala in jurul unui acord cu FMI.

9. Situatia deficitelor nu s-a schimbat substantial fata de anul 2008 (poate cu exceptia deficitului bugetar care ar trebui redus drastic de la 5,2% la 2%). Marea problema vine din faptul ca finantarea deficitului ar putea fi mult mai dificil de realizat decat in ultimii ani. De aceea, un acord cu FMI, in situatia ratarii tintelor de intrari valutare, pare a fi inevitabil.

10. Ceea ce va cuprinde un acord cu FMI isi propune si actualul guvern, si anume reducerea cheltuielilor bugetare si restructurarea aparatului administrativ. In acelasi timp, intamplator sau nu, in lipsa unui acord cu FMI, dupa anul 2005, guvernul aproape ca a dublat aparatul adminstrativ atat din punct de vedere numeric, cat si salarial.

Un acord cu FMI n-ar face decat sa dinamizeze restructurarea cheltuielilor bugetare. Problema care se pune este cu ce costuri sociale va reusi sa faca acest lucru.

Analiza de Constantin Rudnitchi            

Un director al FMI transmite că nu există riscul unei recesiuni globale. "În acest moment, va fi nevoie de mult pentru a deraia această economie"

Unul dintre cei mai importanţi economişti ai Fondului Monetar Internaţional a semnalat un risc redus de recesiune globală, în ciuda zgomotelor continue de incertitudine geopolitică,...

Dotează igienic intrările în spațiul tău de business, pentru o bună curățenie și siguranță!

Indiferent de domeniul de activitate, în afaceri, igienă și siguranța nu ar trebui să fie niciodată neglijate. Exista anumite in care acest aspect este cu atat mai important, intrucat...