Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Cat si cu cat mai poate fi aparat leul de catre Banca Nationala (Opinii)

Cat si cu cat mai poate fi aparat leul de catre Banca Nationala (Opinii)


Teoretic, banii din rezerva valutara pentru apararea leului mai ajung pentru inca un an. Dar calculul poate fi modificat, in bine sau in rau, de evolutiile volatile ale economiei romanesti.

Campania pentru referendumul de demitere a presedintelui Romaniei a adus in discutie o tema cat se poate de sensibila: ce resurse valutare mai are la dispozitie Banca Nationala a Romaniei (BNR) pentru a apara leul.

Cei doi presedinti, Traian Basescu si Crin Antonescu, au facut amandoi referire la capacitatea limitata a BNR de a folosi rezerva valutara in sprijinul opririi devalorizarii leului in raport cu euro.

Declaratiile sunt facute, fara indoiala, intr-un ton de campanie, politic. Dar, dincolo de declaratiile politice, exista totusi realitati care ii pun pe ganduri atat pe specialisti, cat si publicul larg.

Este vorba despre accentuata devalorizare a leului si despre scaderea rezervei valutare cu 555 milioane de euro in raport cu luna ianuarie a acestui an, respectiv de la 32,696 miliarde de euro in luna ianuarie, la 32,141 miliarde de euro la sfarsitul lunii iulie.

De altfel, nici guvernatorul BNR nu a ezitat sa ofere explicatii pe aceasta tema.

Intrebarea populara este: mai are BNR bani pentru a interveni pe piata in apararea leului?

Pentru a raspunde, trebuie sa plecam de la cateva constatari:

In primul rand, incepand cu luna martie, rezerva valutara s-a diminuat sensibil. In martie, rezerva valutara era de 34,604 miliarde de euro, in vreme ce la sfarsitul lunii iulie se situa la un nivel de 32,141 miliarde de euro. Asadar, in patru luni, rezerva valutara s-a diminuat cu 2,363 miliarde de euro.

O a doua observatie este ca evolutia rezervei valutare este dependenta intr-o proportie covarsitoare de intrarile de valuta din fonduri europene si din imprumuturile statului. De remarcat ca, in acest an, cresterea rezervei internationale pe baza imprumuturilor a fost de aproximativ 1,7 miliarde de euro, iar cea din fonduri europene de aproximativ 2,9 miliarde de euro.

Este limpede ca in absenta imprumuturilor si a intrarilor din fonduri europene, rezerva valutara a bancii centrale este intr-o situatie delicata. In sensul ca, in lunile in care nu au existat astfel de intrari, rezerva s-a diminuat in raport cu luna precedenta.

Ar fi eronat sa credem ca banii din rezerva valutara s-au folosit exclusiv in apararea lelului. Spre exemplu, in luna mai, s-a facut plata unei emisiuni de euroobligatiuni in valoare de 760 milioane de euro, iar, acum, la inceputul lunii august, s-a achitat prima transa a platii imprumutului de la Fondul Monetar International (FMI), in valoare de 670 milioane de euro.

Scaderea rezervei valutare arata doua sensibilitati majore ale economiei romanesti. Prima, este legata de faptul ca Romania a avut un an modest in materie de atragere a fondurilor europene. Decontarile europene se fac prin BNR, respectiv sunt evidentiate in rezerva, iar intrarile de valuta din fonduri europene ar fi putut duce la o consolidare a rezervei.

In practica, intrarile au fost la niveluri mult sub cele prognozate. Sa adaugam si intrarile reduse de investitii straine. Din acest punct de vedere, economia reala s-a bazat pe intrarile de valuta care au provenit de la exportatori.

In termeni de business, Romania nu a putut genera intrari. Este ca o afacere care aduce cheltuieli mai mari decat venituri. La fel s-a intamplat si cu rezerva valutara. Problema nu este apararea leului, ci faptul ca economia romaneasca, in ceea ce priveste fluxurile valutare, creeaza deficite si nu excedente. Este ca o afacere care merge in pierdere.

In al doilea rand, rezerva valutara arata o sensibilitate a sistemului bancar. De fapt, rezerva valutara a BNR include si bani care nu sunt ai bancii centrale, ci ai bancilor comerciale. Este vorba despre rezervele minime obligatorii. Pentru fiecare 100 de euro primiti in depozit bancar de la clienti, bancile comerciale depun 20 euro in conturile BNR. Rezervele obligatorii sunt remunerate cu o dobanda mica, in comparatie cu nivelul mediu al pietei, de catre BNR.

Dar, retragerea banilor din depozit, prin lichidarea acestuia de catre depunator, persoana fizica sau juridica, inseamna si retragerea banilor de la BNR si implicit reducerea rezervei internationale a bancii centrale. Asadar, reducerea rezervei este un fenomen care nu depinde in mod exclusiv de politica bancii centrale.

"Acordul intre gentlemani"

In anul 2010, acordul de imprumut cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala a fost dublat de asa-numitul "acord de la Viena". Prin acest acord, bancile comerciale se angajau sa nu retraga bani din Romania, adica sa-si mentina expunerea pe economia romaneasca.

In schimb, BNR urma sa reduca nivelul rezervelor minime obligatorii pentru a micsora povara bancilor de a-si imobiliza resursele atrase la BNR. Acordul "intre gentlemeni", adica intre BNR, bancile comerciale si finantatorii internationali, a fost respectat de parti. Bancile comerciale nu au retras masiv bani din Romania, iar BNR a redus treptat nivelul rezervelor minime obligatorii.

Incepand, insa, cu anul acesta, acordul de la Viena a cazut. BNR a oprit scaderea rezervei minime obligatorii, si, probabil, pentru o buna bucata de vreme, nivelul va ramane "inghetat". De cealalta parte, bancile comerciale nu au scos masiv bani din Romania, dar nici nu au mai reinnoit liniile de credit de la bancile-mama.

In aceste conditii, este greu de crezut ca BNR va micsora prea curand procentajul rezervelor minime obligatorii. Ceea ce nu inseamna ca banii din rezervele minime, si deci din rezerva valutara a BNR, nu pot scadea independent de vointa bancilor comerciale sau de cea a BNR. Simpla renuntare la depozitele in valuta ale clientilor, un fenomen care nu depinde nici de banci, nici de BNR, atrage dupa sine si o scadere a rezervei valutare.

Un calcul strict valoric arata ca rezerva valutara trebuie sa acopere intre patru si sase luni de importuri. Adica, suma din rezerva ar trebui sa fie intre 17 si 26 miliarde euro. Rezulta un plus in rezerva cuprins intre 6 si 15 miliarde euro care teoretic ar putea sa fie "munitia" pentru apararea leului. Daca luam in calcul ca anul acesta, intre sfarsitul lunii martie si iulie, rezerva internationala s-a redus cu 2,3 miliarde euro, inseamna ca, in acest ritm opt miliarde euro mai pot ajunge inca un an de zile. Dar parametrii luati in calcul nu tin doar de regula de trei simpla.

In practica, lucrurile sunt mai complicate. Calculele au o doza de relativitate, pentru ca elementele avute in vedere sunt diferite: plati ale imprumuturilor ( a venit scadenta pentru creditul luat de la FMI), retrageri de depozite in valuta, intrari de fonduri europene sau noi imprumuturi contractate pe pietele internationale. Rezerva valutara este dependenta de mai multi factori si nu are doar rolul de a apara un nivel de curs intre leu si euro. Rezerva internationala este barometrul unui sir de sensibilitati al economiei romanesti.

In ultima instanta, nu este vorba numai despre rezerva valutara si cursul de schimb, ci despre capacitatea economiei romanesti de a aduce in tara mai multa valuta decat iese. Iar acest lucru tine de economie, de politica si de buna guvernare.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3086 ori