Cu FMI, dar fara banii Fondului

Miercuri, 05 Noiembrie 2008, ora 23:27
3947 citiri
Cu FMI, dar fara banii Fondului

Fondul Monetar International (FMI) se intoarce. Nu doar in Bucuresti, ci in economia mondiala.

In luna aprilie a acestui an, publicam un articol in "Bloombiz" cu titlul "Mai avem nevoie de FMI?" . Frazele care incheiau materialul erau urmatoarele: "Mai are nevoie astazi Romania de FMI? Da, pentru ca guvernele si economia romaneasca, in general, trebuie sa invete sa asculte si solul care aduce "stirile proaste", nimeni altul decat FMI".

Desigur, contextul in care se pregatea, in primavara acestui an, raportul FMI despre Romania era total diferit fata de situatia de astazi. Criza financiara internationala isi aratase partial efectele, dar ele nu se vedeau cu forta de astazi. Piata imobiliara americana era in cadere, dar bancile de investitii, bancile comerciale, bursele din toata lumea si chiar economia reala nu erau atinse de criza.

Turbulentele din economia mondiala au adus in discutie, printre alte teme, si redefinirea statutului organismelor financiare internationale. S-a spus ca in urmatoarea perioada FMI si Banca Mondiala vor avea un alt rol in economia mondiala.

Care va fi acela? Ei bine, noul rol nu a fost clar definit, dar actiunile din ultima perioada ale celor doua organisme internationale ne dau deja primele indicii. Concret, o serie de state, printre care Islanda, Ucraina si Ungaria au imprumutat bani de la FMI; Belarus, India si Pakistan au declarat ca doresc si ele sa incheie un acord cu FMI.

Exista, in acest moment, cel putin trei chestiuni surprinzatoare in relatia dintre FMI si tarile imprumutate:

1. viteza cu care s-a miscat organismul international. FMI era cunoscuta ca o institutie care negociaza indelung liniile de credit. Acum, in vreme de criza, organismul de la Washington, a actionat mult mai repede.

2. volumul sumelor imprumutate. Eram obisnuiti ca Fondul sa fie mult mai strans la punga atunci cand acorda imprumuturi. Nu doar cu Romania, ci si cu alte state. Acum, sumele imprumutate depasesc orice imaginatie. Sa ne aducem aminte ca in anii 90, Romania negocia luni de zile un imprumut de cateva sute de milioane de dolari, iar in acest moment, imprumuturile FMI sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari.

3. FMI nu a mai actionat ca un imprumutator care are in vedere, in primul rand, ajustarile structurale din economia statului pe care il imprumuta, ci ca unul de ultima instanta. Cu alte cuvinte, FMI oferea credite statelor care aveau nevoie de corectii in economie. Acum, a actionat ca un creditor care salveaza statul de la prabusire. Evident, aceasta situatie nu s-a datorat FMI, ci chiar statelor care au apelat la ajutorul institutiei cu sediul la Washington.

Ceva, insa, nu s-a schimbat: conditiile de creditare au ramas la fel de dure. Se vorbeste foarte putin sau deloc despre impunerile FMI (premierul maghiar a facut chiar o afirmatie entuziasta in care spunea ca gratie imprumutului international Ungaria scapa de faliment), dar conditiile impuse de FMI nu vor fi deloc simple.

Romania le stie pentru ca le-a exersat pe propria economie si este foarte putin probabil sa se fi schimbat ceva substantial in restrictiile pe care le impune relatia cu FMI. Atunci cand vor fi facute publice, vom vedea, mai mult ca sigur, conditii precum reducerea deficitelor, austeritate bugetara, disciplina financiara. Reteta FMI a fost servita iar tarile debitoare vor "sughita" dupa ce vor lua pilulele prescrise de FMI.

Cu alte cuvinte, chiar daca traim o epoca a marilor compromisuri in economie, compromisuri pe care in urma cu cativa ani nimeni nu si le putea imagina (nationalizari de institutii financiare, injectii de capital de stat in economie, idei privind relaxarea conditiilor incluse in Tratatul de la Maastricht, o bulversare a principiilor ajutorului de stat), FMI si Banca Mondiala nu vor renunta la principiile si conditiile de creditare care le-au consacrat.

Este adevarat ca FMI se afla in plina reforma: o schimbare a sistemului de vot, discutii privind raportul dintre cuantumul cotei de participare si nivelul imprumutului, reasezarea in contextul noii economii, vechile contestari al rolului pe care l-a jucat in economia mondiala, chiar scandaluri cu tenta sexuala.

Fara a ne hazarda, se poate spune ca turbulentele economiei mondiale le-au venit ca o manusa FMI si Bancii Mondiale.

De ce? Pentru ca intr-o perioada in care principiile de functionare ale celor doua organisme internationale erau tot mai contestate, criza a facut ca banii FMI sa fie cu adevarat salvatori pentru unele state aflate in situatii-limita. Acum, altfel se va prezenta FMI in fata lumii. Situatia nu este deloc surprinzatoare daca ne gandim ca in conditii de criza statele au dat navala in a obtine ajutor de la FMI, sistemul financiar international fiind blocat, iar tarile, la randul lor, avand probleme la ele acasa.

Sa ne intoarcem la vechea intrebare: "mai are Romania nevoie de FMI?" Este o intrebare justificata, cu atat mai mult cu cat in aceste zile in tara noastra se afla o delegatie de la FMI. Raspunsul este simplu: Romania are nevoie de FMI, dar in nici un caz de banii Fondului.

Sa explicam. Astazi, relatia cu FMI este foarte importanta. FMI este si va fi vazut in urmatoarea perioada ca un arbitru neutru al judecarii sanatatii unei economii. Oricat ar sustine Romania ca are un sistem financiar solid sau ca nu exista probleme de finantare a deficitului bugetar si a celui de cont curent, investitorii din afara tarii vor avea nevoie de o confirmare a unui "specialist" neutru. Or, acesta este chiar FMI.

De aceea, raportul asupra economiei romanesti pe care il va intocmi FMI va fi esential pentru investitori. Iar Romania are nevoie in urmatorii ani de investitii, pentru ca s-a avansat deja ideea ca actuala criza ar putea sa fie in beneficiul Romaniei in sensul ca tara noastra ar putea deveni o destinatie interesanta pentru investitori. Dar pentru a se intampla acest lucru este nevoie si de un certficat de buna purtare semnat de FMI.

Intr-un mediu economic foarte incercat in ceea ce priveste analizele economice si ratingurile de specialitate, FMI si Banca Mondiala vor ramane repere importante pentru companii si investitori.

In fine, Romania trebuie sa fuga ca dracul de tamaie de un imprumut de la FMI.

In acest moment, tarile care apeleaza la banii FMI au deja pus stigmatul dificultatilor financiare, iar Romania, daca declaratiile oficiale sunt responsabile, nu are nici un motiv sa apeleze la imprumutul FMI. Daca ar face acest lucru ar da apa la moara celor care sustin ca economia romaneasca este extrem de fragila.