Guvernul Boc: un buget umflat cu pompa

Cifrele mari ale bugetului consolidat, veniturile si cheltuielile, nu sunt realiste. Ele sunt mult prea mari in comparatie cu anul 2008 si mult prea optimiste pentru un an in care efectele crizei nu sunt inca definite.

In acest moment, principalele date de buget sunt cele legate de cheltuielile generale prognozate pentru anul 2009. In primul rand, este mult mai interesant de analizat bugetul de stat in comparatie cu cifrele absolute ale anului trecut. De altfel, acest mod de calcul ar trebui folosit si in cazul in care Romania ar reusi sa alcatuiasca bugete multianuale.

Raportarea la sumele prevazute in bugetul anului anterior este mult mai realista. Ea se bazeaza pe o dinamica a veniturilor si a cheltuielilor mai apropiata de realitate decat simpla comparare a ponderii cheltuielilor sau veniturilor in produsul intern brut (PIB). Cu atat mai mult cu cat economia mondiala, inclusiv cea romaneasca, traverseaza o perioada de corectii succesive ale prognozelor privind cresterea economica si efectele crizei economice.

Din acest punct de vedere, analizarea bugetului de stat pe baza cifrelor absolute si nu a ponderilor in PIB este mai relevanta. O astfel de analiza duce insa la concluzia ca bugetul general consolidat a fost construit pe baze supradimensionate. Mai concret, compararea cheltuielilor estimate pentru anul 2009 cu cele derulate in anul 2008 ridica o serie intreaga de intrebari.

Conform declaratiilor ministrului finantelor, Gheorghe Pogea , in anul 2009, cheltuielile bugetare vor fi de 51,16 miliarde euro. Ele vor fi impartite astfel: 10 miliarde euro pentru investitii, 18,7 miliarde euro pentru asa-numite “cheltuieli obligatorii” (asistenta sociala, pensii, plata contributiilor la bugetul Uniunii Europene) si 22,4 mililarde euro pentru cheltuieli de administrare.

Sa le luam pe rand. Alocarea, in acest an, a 10 miliarde de euro pentru investitii este un obiectiv mai mult decat ambitios. As spune ca este aproape irealizabil daca ne uitam la bugetul anului 2008. Argumentele sunt urmatoarele: in anul 2008, la capitolul cheltuieli de capital sunt inscrise sume de 2,6 miliarde euro. Sa adaugam, la aceste sume, investitiile facute de administratiile locale, din alocatii bugetare.

In total, alocatiile bugetare pentru administratiile locale sunt de aproximativ 4 miliarde euro si, sa admitem, ca jumatate din acesti bani au mers catre investitii. In total, ajungem la investitii de 4,6 miliarde euro. Putem lua in calcul ca anul acesta se vor atrage fonduri europene in valoare de un miliard de euro (o cifra optimista pe care insa Guvernul si-a propus-o ca tinta pentru 2009) si se ajunge la un total intre 5,6 miliarde euro si 6 miliarde euro.
Daca guvernul ar reusi sa canalizeze zece miliarde de euro catre investitii ar insemna o crestere a nivelului investitiilor cu patru miliarde de euro, adica o crestere cu 33% fata de anul 2008. Cam mult, nu-i asa?

Dincolo de umflarea sumelor alocate mai este o problema. Va reusi guvernul Boc sa directioneze eficient aceste sume?

Exista trei domenii importante care pot genera un efect de antrenare in economie: infrastructura rutiera, cea feroviara si cea energetica. Asadar, la capitolul investitii, din bugetul consolidat pe anul 2009 se vor cheltui cu aproximativ patru miliarde de euro mai mult decat anul trecut, conform proiectului de buget, ceea ce este, fara indoiala, un obiectiv mai mult decat ambitios.

In ceea ce priveste cheltuielile pe care ministrul finantelor le numeste “obligatorii”, in suma de 18,7 miliarde euro, acestea par a fi corect dimensionate.
Cheltuielile sociale au fost, anul trecut, de aproximativ 15 miliarde de euro (11 miliarde euro prin bugetul asigurarilor sociale la care se adauga aproximativ 4 miliarde euro prin transferurile de la bugetul de stat). Tinand seama de cresterea pensiilor, de cresterea veniturilor la bugetul asigurarilor sociale datorate maririi contributiilor sociale si nivelul obligatiilor catre UE, calculul acestor cheltuieli este realist.

Diferente importante apar insa la capitolul cheltuielilor de administrare (22,4 miliarde euro in bugetul general pe anul in curs). Aici sunt incluse cheltuielile cu personalul, achizitia de bunuri si servicii, dobanzile, subventiile, plata imprumuturilor, transferul de sume catre administratiile locale.

In total, anul trecut, toate aceste cheltuieli au insumat aproximativ 20 miliarde de euro, inclusiv rectificarile bugetare operate in anul 2008.

Asadar, exista, din nou, o diferenta importanta intre cat s-a cheltuit in anul 2008 si cat se propune in bugetul pe 2009, respectiv de aproximativ patru miliarde de euro. De ce cresc atat de mult cheltuielile de administrare? Catre ce domenii s-ar putea indrepta sumele alocate la aceste capitole? Este dificil de raspuns, mai ales ca guvernul Boc isi propune sa micsoreze cheltuielile de administrare in comparatie cu cele inregistrate in urma cu un an.

Marea intrebare este: de unde pot proveni sumele inscrise la capitolul cheltuieli cu atat de mare generozitate? Doar din trei surse: venituri bugetare, fonduri europene si imprumuturi de pe piata interna sau internationala. Sa analizam situatia veniturilor bugetare pe anul 2009. Intrucat nu avem, in acest moment, o situatie oficiala a Ministerului Finantelor le vom calcula plecand de la deficitul bugetar. Deficitul bugetar prognozat este de 2% din PIB, adica intre 2,6 miliarde euro si 2,8 miliarde euro.

Atunci, veniturile estimate ale bugetului general consolidat in anul 2009 sunt de 51,16 miliarde euro din care scadem 2,8 miliarde euro, adica aproximativ 48 miliarde euro. Anul trecut, bugetul general consolidat a inregistrat venituri de 40 miliarde euro, inclusiv veniturile nefiscale ale statului de aproximativ 4,5 miliarde euro.

Asadar, veniturile estimate in bugetul pe anul 2009 sunt mai mari decat anul trecut cu 8 miliarde de euro.  Daca adaugam un milliard de euro, din fonduri europene, rezulta ca statul, pentru a atinge nivelul de cheltuieli prognozat, va trebui sa atraga anul acesta, prin imprumuturi interne sau internationale, 7 miliarde de euro.

In concluzie, bugetul acestui an depinde de mai multi factori: atragerea fondurilor europene, imprumuturi si, nu in ultima instanta, rectificarile bugetare. Pentru ca actualul buget este construit pe baze mult prea optimiste atat in ceea ce priveste veniturile, cat si cheltuielile. Riscul unei astfel de constructii este ca in anul 2009 cheltuielile sa fie realizate, iar veniturile sa nu ajunga la nivelul inscris in buget. In aceasta situatie, deficitul bugetar va creste spectaculos, ajungand la un nivel mult mai ridicat decat cel luat in calcul la inceputul anului 2009.

Precizari: in calculele care au stat la baza acestui material s-au folosit datele din legea bugetului de stat pe anul 2008, informatiile privind rectificarile bugetare din anul 2008 si datele de buget anuntate oficial pentru anul 2009. Cursul de schimb luat in calcul pentru datele anului 2008 a fost de 3,18 lei/euro (cursul de schimb prognozat pentru bugetul general consolidat al anului 2008) si respectiv 3,30 lei/euro la datele rectificarilor bugetare.