Minivacanta si marea evaziune

Apetitul pentru consum al romanilor a ajuns, recent, la o cota egala cu perioada premergatoare crizei. Economia subterana face ca bugetul de stat sa aiba beneficii minime de pe urma acestor pusee de crestere a consumului.

Minivacanta prilejuita de Sarbatoarea Sfintei Marii a aratat apetitul pentru consum al romanilor. Hotelierii de pe litoral au calculat ca a fost week-end-ul record in materie de turisti, din vara anului 2008 pana astazi.

Desigur, anul 2008 ramane un reper pentru intreaga economie, intrucat, cel putin in primele opt-noua luni, nu s-a simtit declansarea crizei.

Industriile si companiile, intr-o majoritate covarsitoare, nu pot spune ca s-au intors in raport de cifra de afaceri sau de profit, la anul 2008.

Din acest motiv, in economia reala, orice apropiere de performanta anului 2008 este o floare inca rara, dar binevenita, in contextul economic de astazi.

Turismul a reusit acest lucru in minivacanta din perioada 12-15 august a.c. Exista o serie de calcule care arata ca, in perioada respectiva, turistii au cheltuit numai pe litoralul romanesc aproximativ 200 milioane euro.

Sa adaugam, la aceasta cifra, cheltuielile facute pentru turismul montan si in diferite zone turistice de interes religios si vom avea imaginea unui apetit pentru consum care, probabil, va fi egalat doar de Sarbatorile de Craciun.

Mai intai de toate, ar trebui sa remarcam fericita alaturare a unei sarbatori religioase importante cu posibilitatea unei scurte vacante. De aceasta data, a functionat ceea ce in Europa Occidentala a devenit de ani de zile un motor de crestere economica: declararea unor zile de sarbatoare ca fiind nelucratoare.

In felul acesta, economia pierde, pe o parte, prin faptul ca sectorul productiv isi opreste activitatea, pentru o zi sau doua, dar castiga, pe alta parte, prin consumul de bunuri si servicii, in special de divertisment sau turistice, pe care il declanseaza aceste minivacante.

De aceasta data, in Romania, chiar a mers. Este un fel de transfuzie in economie: sangele, banii de consum, se muta catre sectorul serviciilor, o zona aflata oricum in suferinta in acesti ani de criza.

Fara indoiala, cele 200 milioane euro, cheltuite in consum de catre romani in numai patru zile de vacanta au fost un adevarat leac miraculos pentru intreprinzatorii cu afaceri in domeniul serviciilor turistice. A castigat, insa, din aceste cheltuieli si economia roamaneasca?

In ce masura? O parte din banii consumati vor ajunge, cu siguranta, si la bugetele de stat, prin taxe, impozite si contributii. Hotelurile mari, de exemplu, vor contabiliza castigurile din minivacanta.

Desigur, ramane de vazut in ce masura ele nu se vor compensa cu eventualele pierderi de pe parcursul anului, astfel incat efectul asupra bugetului sa fie minim. Dar, macar taxa pe valoarea adaugata incasata va fi platita catre bugetul de stat.

Daca stim ca romanii au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro, nu se poate spune cat de multi bani vor ajunge si la buget, intrucat litoralul, in plin sezon, ramane un mic rai al evazionistilor. Exemplele sunt nenumarate.

Micul particular continua sa ofere camere pentru inchiriere, doritori se gasesc, iar inregistrarile fiscale lipsesc, cu siguranta, in cele mai multe cazuri. Micile magazine din statiunile turistice exerseaza si ele evaziunea, prin faptul ca utilizeaza doar din cand in cand casa de marcat fiscala.

Ce sa mai vorbim despre micile bufete de plaja sau despre inchirierea sezlongurilor. De asemenea, transportul in comun, intre statiuni, este o zona in care sunt incalcate toate regulile: biletul de calatorie este o raritate, iar microbuzele sunt incarcate mult peste capacitatea admisa.

Toate aceste lucruri ne fac sa credem ca bugetul de stat nu se va alege cu mare lucru dupa o minivacanta in care romanii au adus pragul consumului la nivelul de dinainte de criza. Premierul Emil Boc s-a laudat, in aceasta primavara, cu numarul de contracte de munca inscrise la inspectoratele de munca, datorita inspectiilor desfasurate in toata tara.

Foarte bine. Pe litoral, insa, micii comercianti se comporta ca si cum controlul ar fi inexistent. Fac evaziune, fara nicio emotie. Isi desfasoara activitatea ca si cum controalele nu ar exista.

Probabil ca nici nu exista. Ca sa nu mai punem la socoteala inspectiile legate de corectitudinea actelor legale de angajare, sau cele privind Sanepidul.

Din cand in cand, inspectorii autoritatii pentru protectia consumatorilor mai fac cate o descindere, insotiti de reprezentanti ai mass-media, dar, in general, senzatia este ca lipseste controlul facut serios si temeinic. In mod paradoxal, tocmai aici pare a fi si cheia consumului record de la jumatatea lunii august.

Pentru ca salariile bugetarilor nu au crescut, economia este in continuare in criza, in anumite domenii continua restructurarile de personal, multe industrii au scaderi ale cifrei de afaceri sau, in cel mai bun caz, au reusit sa stabilizeze nivelul vanzarilor.

Si, in acest caz, de unde vin banii pentru consumul record inregistrat de romani? O buna parte din fonduri vin chiar din economia neagra. Fie ca o recunoastem sau nu, economia necontabilizata a salvat multi romani de efectele crizei.

Micile companii au intrat, total sau partial, in zona neagra. Ele au inceput sa-si plateasca angajatii la negru, pentru a scapa de achitarea taxelor si contributiilor catre bugete. Serviciile, care in mod traditional lucrau in economia subterana, nu au fost stingherite de controalele ordonate de Emil Boc.

Romanii isi zugravesc casele tot fara factura, isi mai construiesc sau repara casa in acelasi regim, isi mediteaza copiii fara bon fiscal si nu au obiceiul de a cere bonul fiscal de la magazinul din colt sau de la cel satesc.

Criza a dus la inflorirea micii economii negre, ceea ce, partial, a fost si modul in care unele dintre micile companii si angajatii lor au reusit sa supravietuiasca.

Desigur, banilor din economia neagra li se adauga, tot mai putini, este adevarat, cei trimisi de muncitorii romani care lucreaza in afara tarii. Avem, astfel, cateva explicatii ale apetitului nemasurat, de zilele trecute, al consumatorilor romani.

Criza nu a trecut. O stiu si o simt cei mai multi romani, dar minivacanta i-a facut sa cheltuiasca multi bani. Oricat de mare este criza, oricat de prudent li se spune ca trebuie sa priveasca spre viitor, romanii isi permit sa o mai faca lata o data sau de doua ori pe an.

Economia subterana este mai degraba nociva decat utila economiei romanesti. Desi, trebuie sa recunoastem, intr-o anumita masura, economia neagra poate fi o supapa economica si sociala.

Trebuie insa sa constatam ca statul, prin institutiile sale, este incapabil sa lupte pe ambele fronturi ale evaziunii. Si cu marea evaziune (tigari, droguri sau neplata taxelor sau a impozitelor) si cu evaziunea de mici dimensiuni (mici comercianti, servicii de transport turistic s.a.).

In ambele cazuri, evaziunea, dincolo de faptul ca vaduveste bugetele de venituri, creeaza si distorsiuni concurentiale asupra afacerilor.

De aceea, lupta cu mica evaziune este la fel de importanta ca si cea cu marea evaziune. Vor putea institutiile statului sa faca ceva, in acest sens? Deocamdata, nu se intrevad auspicii favorabile.

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...

Tehnologia informației și comunicațiilor a adus în 2021 economiei românești valoare adaugată sub media europeană

Valoarea adăugată a sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) al UE a fost în 2021 echivalentă cu 5,5% din valoarea adăugată brută a economiei europene. România s-a...