Vacante pe banii statului

Ordonanta privind tichetele de vacanta fost adoptata de Guvern si, o data cu aparitia normelor de aplicare, urmeaza sa fie pusa in practica.

Actul normativ a iscat controverse legate de oportunitatea aplicarii lui, in special in acest an delicat pentru economia romaneasca. Cu atat mai mult cu cat, in urma cu cativa ani, a mai existat o initiativa legislativa care introducea tichetele de vacanta, initiativa care nu a ajuns, insa, sa fie aplicata. Noua ordonanta are si atuuri, dar si puncte slabe.

Exista mai multe avantaje ale introducerii tichetelor de vacanta.

1. In primul rand, initiativa legislativa va conduce la fiscalizarea firmelor de turism care intra in acest program. Exista inca, in turismul romanesc, zone in care veniturile nu sunt inregistrate, in sensul ca nu sunt eliberate chitante sau bonuri fiscale. Hotelurile, pensiunile sau restaurantele care vor intra in acest program nu vor putea sa evite fiscalizarea, incasarile “la negru” fiind asadar excluse.

2. Masura este incurajatoare pentru turismul romanesc. Intr-un an de criza, turismul poate avea mari probleme de rentabilitate. Este foarte probabil ca plafonarea sau chiar scaderea castigurilor salariale (in sectorul bugetar, in cel al companiilor cu capital de stat si in cel privat) sa-i determine pe o parte dintre angajati sa-si scurteze sau chiar sa renunte la vacante. Fenomenul a mai fost prezent in Romania in anii ‘90, atunci cand recesiunea economica a lovit puternic castigurile populatiei. Abia in ultimii sase-sapte ani, o data cu cresterea economica, romanii au inceput sa cheltuiasca mai mult pentru vacante in tara sau in strainatate.

3. Sistemul “tichete de vacanta” va reduce numarul iesirilor in turismul extern. Vrand-nevrand, apetitul unei parti a romanilor pentru excursiile in afara tarii va scadea. Motivul este simplu: prima de vacanta, acordata de companiile de stat sau de cele private, se poate transforma in tichete. Or, tichetele pot fi utilizate doar pe teritoriul Romaniei. Este greu de crezut ca multi romani vor mai gasi bani, in afara primelor de vacanta, pentru concedii in strainatate. In plus, o situatie de acest tip poate sa reduca deficitul de cont curent, prin scaderea soldului serviciilor turistice.

4. Exista si influente favorabile asupra pietei muncii. Incurajarea dezvoltarii turismului ar putea sa contribuie si la diversificarea ofertei de locuri de munca in acest sector si, in acelasi timp, sa treaca in legalitate angajatii din sfera economiei necontabilizate. Intr-un an complicat pentru piata muncii, in care numarul disponibilizarilor este mult mai mare decat cel al ofertelor de munca, incurajarea angajarilor in turism poate fi o solutie interesanta, dar nu una minune.

Noua ordonanta are, insa, si dezavantaje.

1.    Este discutabila atentia de care se bucura domeniul turismului, in conditiile in care Guvernul nu a definit, deocamdata, prioritatile sectoarelor care ar trebui sa beneficieze de un program anti-criza. Problema se leaga de sumele exagerate care figureaza, in minus, in bugetul de stat ca urmare a aplicarii acestui program. Este vorba despre aproximativ o jumatate de miliard de euro, bani care ar fi putut fi directionati, partial macar, catre o alta destinatie bugetara. Spre exemplu, sumele destinate altei facilitati de tip salarial, tichetele de masa, deductibile fiscal, au fost ani de zile un subiect de negocieri aprinse intre sindicate si guvern. De altfel, bugetul alocat tichetelor de vacanta ar putea sa fie utilizat de aproximativ 600.000 de angajati.

2.     O initiativa mai veche, in domeniu, prevedea constituirea unui fond de finantare a tichetelor de vacanta prin contributia angajatorului si a angajatului. Prin noua ordonanta, lucrurile s-au simplificat. Angajatorul poate sa emita tichete de vacanta in valoare de sase salarii minime pe economie (3.200 lei) pentru fiecare angajat, beneficiind, in schimb, de deductibilitate fiscala a sumelor alocate tichetelor. Desigur, ar fi fost de discutat in ce masura ar fi fost mai eficient ca in locul acestei metode sa se aplice deduceri fiscale persoanelor fizice care isi petrec concediile in Romania.

3.    Este dificil de estimat impactul noii ordonante. Mai precis, exista indoieli ca sistemul va ajunge sa fie aplicat pe scara larga si in companiile private. In firmele cu capital de stat metoda tichetelor va fi, probabil, mai usor de introdus. Teoretic, singura restrictie pentru firma care doreste sa foloseasca tichetele pentru angajatii sai este sa fi inregistrat profit in anul anterior. Practic, este posibil ca salariatii care prefera destinatiile externe sa nu fie de acord cu utilizarea tichetelor de vacanta dintr-un motiv simplu: acestea nu pot fi utilizate in afara granitelor tarii.

4.    Va avea programul impact in randul unitatilor turistice? Vor accepta societatile turistice tichetele, astfel incat sa poata exista o oferta echilibrata, pentru toate gusturile si buzunarele turistilor? Vor plati companiile, fara intarzieri, prestatiile turistice pentru angajatii lor? Este prea devreme pentru a raspunde la aceste intrebari.

5.    Exista indoieli si in ceea ce priveste calitatea serviciilor turistice, adica, daca nu cumva acest sistem nu ii va face pe administratorii din turism sa-i trateze pe cei care vin cu tichete ca pe niste turisti de mana a doua.
In concluzie, programul “tichete de vacanta” este supradimensionat, se bazeaza pe o alocare exagerata de fonduri si ofera o prioritate discutabila unui sector economic in dauna altor ramuri.