Romania - intre boom si criza

Romania este una dintre cele mai afectate tari de criza economica, insa, chiar inainte de acest moment, costul cresterii economice fulminante, din anii care au precedat recesiunii, a fost platit de copii, someri, pensionari si rromi, se arata in presa internationala.

Intre 2000 si 2009 Romania a inregistrat una dintre cele mai mari cresteri economice din Europa, relateaza Osservatorio Balcani.

Un adevarat boom imobiliar a redesenat linistitele sate, precum si conglomeratele urbane. Peste noapte, s-au dechis restaurante, cafenele si teatre. Peisajele urbane s-au completat cu centre comerciale luxoase, pentru clasa medie, care a cunoscut o expansiune in ultimul deceniu.

Mult iubita Dacia 1300, simbolul auto al societatii comuniste a anilor '70, a devenit un exemplar de muzeu si, pentru prima data in istoria moderna a Romaniei, un mare numar de romani au inceput sa calatoreasca in strainatate de placere si si-au cumparat imobile noi cu ajutorul creditelor bancare.

Clasa medie a crescut intr-un mod superficial

Dar nu este vorba doar de schimbari de fatada. Acest boom a modificat si structura societatii romanesti. Elitele locale ale bancherilor, afaceristilor si avocatilor au crescut, dezvoltandu-si gustul pentru iahturi, masini de lux, studii universitare in Occident si vile in cartiere rezidentiale.

In acelasi timp, nivelul clasei medii s-a conturat si tot mai multi au inceput sa lucreze in medii concurentiale, cum ar fi companiile multinationale, firme locale dinamice, nise academice legate de cercetari in domeniul industriei si de fondurile UE.

Cresterea nivelului de trai a clasei medii instruite, alimentata de creditele ieftine si lipsa unei grile unice de salarizare, a schimbat cultura interactiunii sociale. Simbolul distinctiei clasei medii (limbaj elevat, cultura elevata) a fost inlocuit, gradual, de un consumerism sofisticat.

Bineinteles, aceste transformari au fost finantate de credite cu dobanzi mici, oferite de bancile private. Principalele motoare ale acestor schimbari au fost politicile fiscale regresive, investitiile straine si transferurile de bani de la imigranti.

In urma acestei cresteri economice, sistemul de taxe s-a modificat, avand doua scopuri: favorizarea unei clase medii puternice si cresterea puterii de atractie a capitalului strain. In consecinta, incepand din 2005, taxa de impozitare a fost de 16%, in timp ce taxele pentru tranzactiile imobiliare au fost minime.

In ultimii cinci ani, majoritatea bancilor de stat si companiilor petroliere au fost cumparate de corporatii din Europa Occidentala.

Investitiile straine au schimbat si structura exporturilor. Pana in 2007, Romania incepuse exporturile masive de automobile, echipamente industriale si alte tipuri de echipamente, reducand-se dependenta de exporturi de textile si materii prime.

Mai mult chiar, marile orase au atras investitii straine masive, in domeniul unor nise precum productia de software si design-ul industrial.

Insa, inca din 2008, diverse studii aratau ca boom-ul economic era construit pe baza unor dramatice costuri sociale.

Potrivit unui raport din 2009, comandat de presedintele roman, desi saracia extrema scazuse, saracia relativa era in crestere, cei mai afectati fiind copiii, somerii, pensionarii, muncitorii la negru si rromii.

Deciziile politice au contribuit la problemele economice

Nici in politica lucrurile nu au mers foarte bine. Deciziile institutionale luate de guvernele postcomuniste au dus la somaj, iar numarul mare al somerilor a alimentat piata muncii le negru, aceste schimbari ducand la o lupta pentru supravietuire.

In concluzie, boom-ul economic al Romaniei din ultimul deceniu si alegerile politice luate de guvernele postcomuniste au dus la expansiunea pietii interne si cresterea exporturilor. Astfel, in 2008, Romania putea spune ca avea o economie dinamica, insa avansul a fost repede curmat de criza economica. Restrangerea cererii externe si interne a dus tara in colaps.

PIB-ul a trecut de la o crestere de 8%, in 2008, la o scadere de 8%, in 2009. Pentru a contracara efectele crizei, Guvernul intentioneaza sa reduca ajutoarele sociale si sa introduca impozitul forfetar, fara a lua in discutie scaderea TVA pentru alimentele de baza, de exemplu.

Este evident ca modelul crestere puternica, putine taxe, multa saracie, adoptat de Romania si de alti noi membri ai UE, nu reprezinta calea democratica si eficienta pentru un progres socio - economic sustenabil, sunt de parere analistii publicatiei.

Drept urmare, in prezent, Romania se afla, din nou, intr-un moment de mare cumpana, cu o criza politica care se prelungeste si o criza economica care ii consuma toate resursele pe care le are, iar modernizarea pare un vis indepartat si foarte greu de a fi indeplinit.