Ciolos: izolarea agricolului de rural, o greseala pe care au facut-o si comunistii

Comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos, a reafirmat vineri ca Romania are nevoie de o strategie agricola pe termen lung, care sa tina seama de politicile europene si care sa incurajeze gospodariile si fermele mici, dar si capacitatea agricultorilor de a se organiza, potrivit Newsin. 

Comisarul european a transmis un mesaj video la conferinta "Prioritatile Romaniei in cadrul Uniunii Europene - orizont 2020", organizat vineri de MAE si asociatia Europlus.

Scopul conferintei a fost de a lansa o reflectie privind prioritatile Romaniei in cadrul Uniunii Europene in urmatorii zece ani.

In calitatea sa de comisar european, Ciolos a dorit sa sublinieze cateva aspecte legate de stabilirea obiectivelor strategice ale Romaniei pentru 2020.

Astfel, in primul rand, a subliniat comisarul european, Romania are nevoie de o strategie agricola pe termen lung, asumata de intreaga clasa politica si de organizatiile profesionale agricole.

"O strategie care sa fie recunoscuta si care, pe cat posibil, sa nu fie schimbata de la un an la altul, ca sa poata sa dea o perspectiva", a explicat Dacian Ciolos.

El a spus ca intarirea capacitatii agricultorilor de a se organiza este cruciala pentru viitorul dezvoltarii agriculturii din Romania, iar autoritatile publice trebuie sa fie in masura sa conlucreze cu aceste organizatii si cu reprezentantii agricultorilor.

Agricultura Romaniei - a aratat fostul ministru roman al agriculturii - este diversa si nu exista un model unic care sa se potriveasca in toate regiunile tarii.

"Eu unul nu cred in modelul unic. Cred in agricultura competitiva, dar cred ca aceasta competitivitate poate sa fie asigurata si de o diversitate a structurilor de productie, in masura in care aceste stucturi de productie agricole sunt adaptate specificului local.

Din acest punct de vedere, cred ca ideea aceasta a diversitatii structurilor de productie ar trebui sa se regaseasca si sa fie valorificata in aceasta strategie", a declarat Dacian Ciolos.

Insa, a atras atentia comisarul european, competitivitatea economica a agriculturii nu este data numai de fermele mari.

"Cred ca si gospodariile si fermele mici, intr-un anumit moment de productie, pot sa-si gaseasca locul pe piete. Ma gandesc la pietele locale, la pietele regionale, ma gandesc la produsele de inalta valoare adaugata, produsele de calitate, produsele traditionale", a explicat oficialul CE.

Ciolos a recomandat ca viitoarea strategie sa creeze o legatura coerenta intre tipul de agricultura promovat, paradigma de dezvoltare a satului, modelul de ruralitate spre care va tinde si categoriile de consumatori si pietele pe care sectorul agroalimentar romanesc le va viza.

"Altcumva, daca in gandirea dezvoltarii economice a Romaniei izolam agricolul de rural, cred eu ca riscam sa facem o greseala majora, o a doua dupa cea facuta de comunisti, care au insistat pe dezvoltarea economica a agriculturii, uitand esenta ruralului", a spus Ciolos.

Pentru a avea succes, a mai afirmat specialistul roman, strategia Romaniei pentru agricultura trebuie sa fie coerenta cu politicile existente la nivel european.

Comisarul european a profitat de prilej pentru a da cateva elemente despre ceea ce va insemna Politica Agricola Comuna (PAC) dupa 2013, in orizontul 2020.

PAC trece in prezent printr-un plin proces de reforma. In viziunea lui Ciolos, PAC, dupa 2013, se va construi in jurul a trei mari obiective. Primul obiectiv este asigurarea alimentelor, asigurarea aprovizionarii pietelor cu alimente in cantitati suficiente, alimente de calitate si alimente suficient de diverse.

Al doilea mare obiectiv va fi acela de a asigura o buna si durabila gestiune a resurselor naturale.

"Prin productia agricola trebuie sa putem asigura si o mentinere a calitatii solului, o mentinere a calitatii apei, sa asiguram biodiversitatea in spatiul rural si in spatiul de productie agricola si acesta este atat intersul economic al agricultorilor, cat si interesul societatii in ansamblul ei", a explicat Ciolos.

In al treilea rand, a aratat el, PAC trebuie sa fie in masura sa asigure sustinerea productiei agricole pe intreg teritoriul UE si nu doar in zonele favorizate din acest punct de vedere al productiei agricole.

Ciolos a mai precizat ca viitoarea PAC va mentine platile directe catre agricultori, dar va avea in vedere si finantarea unor proiecte de dezvoltare rurala.

"Vom mentine o PAC structurata pe doi piloni complementari: un prim pilon pe baza anuala care va concentra sustinerea financiara directa catre agricultori - si aici o sa avem o sustinere financiara pentru a asigura o stabilitate veniturilor agricultorilor de baza, dar si sustinere financiara care sa ia in considerare modul in care agricultorii, prin practicile agricole, asigura buna gestiune a resurselor naturale.

Si tot in acest prim pilon al platilor directe sa putem asigura si sustinerea financiara a zonelor defavorizate, a unor categorii de exploatatii, a fermelor mai mici care au o eficienta economica in conditiile de productie specifice anumitor regiuni din UE", a explicat Dacian Ciolos.

Un al doilea pilon se va construi in jurul unei politici structurale si de dezvoltare rurala.

"Va fi bazat pe o abordare financiara multianuala, ca si pana acum, si care va continua sa sustina atat investitiile pentru modernizarea agriculturii, pentru o agricultura mai competitiva, mai adaptata cerintelor de piata, dar si mai adaptata cerintelor privitoare la schimbarea climatica, mentinerea biodiversitatii.(...)

In cadrul programului de dezvoltare rurala si de sustinere a dezvoltarii agriculturii vom avea o abordare orizontala in ceea ce priveste inovarea in agricultura si in ceea ce priveste masurile care sa contribuie la combaterea schimbarilor climatice", a spus Ciolos.

"Vom sustine in continuare programe care sa asigure implicarea la nivel local a formelor asociative, vom sustine programe prin care sa putem pune in valoare pietele locale, produsele traditionale (...)", a promis comisarul european.

El a mentionat ca in viitoarea PAC vor fi prezente si mecanismele de interventie pe piata, care sa asigure o anumita stabilitate a preturilor si a veniturilor agricultorilor.

"Ne gandim chiar la niste mecanisme de tip fonduri mutuale asiguratorii prin care, cu contributia de la bugetul public, dar si de la privat, sa se poata asigura stabilitatea veniturilor agricultorilor chiar si in conditii de volatilitate mai mare pe piata", a detaliat comisarul european pentru agricultura.

Ciolos a amintit si de doua proiecte legislative care urmeaza sa apara pana la sfarsitul anului.

Unul vizeaza politica de calitate in sectorul agro-alimentar si care va viza in mod specific inclusiv produsele agricole din zona montana, iar un altul este proiectul legislativ privind sectorul laptelui, prin care, dupa 2015, dupa disparitia cotelor de lapte, sa poata fi asigurata o anumita stabilitate a pietei si a productiei acestui sector.

Comisarul a precizat ca la sfarsitul lunii noiembrie CE va prezenta optiunile de reformare a PAC in orizontul 2020.

"In ciuda dificultatilor structurale pe care le are, agricultura romaneasca are, sunt convins, si multe atuuri care vor deveni valoroase in anii urmatori intr-o Europa care, cred eu, este constienta din ce in ce mai mult de diversitatea agriculturilor sale si de insemnatatea, de importanta economica, sociala si de mediu a acestei diversitati", a spus comisarul in mesajul video transmis la conferinta.

"Dezbaterea despre Europa la orizontul 2020 cred ca trebuie sa fie in masura sa iasa din birourile functionarilor, sa iasa de pe culoarele Bruxelles-ului si ale Strasbourg-ului, din cancelariile Guvernelor si sa fie preluate de societate civila, de mass-media in statele membre si pe teren, cum s-ar spune.

Cu tintele sale de crestere inteligenta, incluziva si durabila, Strategia Europa 2020 trebuie sa mearga dincolo de portile oraselor, in zona rurala si la sate. Si cred ca nu exista politica mai potrivita pentru a acoperi aceste zone decat Politica Agricola Comuna", a conchis Dacian Ciolos. 

Cât câștigă românii în străinătate. Diaspora aduce aproape 3% din PIB

Statisticile oficiale arată că România are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare patru persoane care locuiesc în...