Felix scoate Securitatea din ilegalitate

Vineri, 01 Februarie 2008, ora 09:49
1459 citiri
Felix scoate Securitatea din ilegalitate

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a admis joi o parte dintre exceptiile ridicate de avocatii lui Dan Voiculescu si a decis ca intreaga lege de functionare si organizare a CNSAS este neconstitutionala.

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a admis joi exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in toamna anului trecut de Sergiu Andon, avocatul lui Dan Voiculescu in procesul cu Consiliul National al Studierii Arhivelor Securitatii (CNSAS), in urma deciziei de politie politica pe care acesta a primit-o. Andon solicitase atunci Curtii de Apel Bucuresti (CAB), instanta la care pot fi contestate deciziile CNSAS, sa trimita Curtii Constitutionale 12 exceptii care priveau zece articole din Legea nr. 187/1999 (Legea CNSAS) si doua din Ordonanta de Urgenta nr. 16/2006, care completa respectiva lege.

CAB a trimis insa doar sapte exceptii mai departe la CCR. In plus, Andon a contestat, paralel, si intreaga lege a CNSAS. Aceasta ultima exceptie a fost admisa ieri de CCR, care, de fapt, le includea si pe cele legate de articolele de lege. "Curtea Constitutionala a examinat exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste si a constatat, cu unanimitate de voturi, ca dispozitiile legii, precum si cele ale art. II si art. V din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 16/2006 sint neconstitutionale, articole care reactualizeaza legea in cauza", a comunicat ieri institutia, care a precizat ca in cursul zilei de astazi va da publicitatii si motivarea acestei decizii.

Andon a contestat Legea Ticu pe doua paliere. In primul rind, el a invocat faptul ca, potrivit Constitutiei, nu pot fi infiintate institutii in subordinea Parlamentului, ci numai in cea a Guvernului, or, CNSAS e subordonat Parlamentului. Intr-adevar, articolul 116 din Constitutie spune ca "alte organe de specialitate (in afara de ministere) se pot organiza in subordinea Guvernului, ori a ministerelor sau ca autoritati administrative autonome".

In al doilea rind, avocatul a invocat faptul ca, prin verdictele date, care pot produce consecinte juridice (dreptul la imagine sau chiar raspunderea penala a celui care ar da o declaratie in fals cum ca nu a colaborat cu Securitatea ca politie politica), CNSAS functioneaza ca o instanta, iar Constitutia interzice acest lucru, in articolul 126: "Este interzisa infiintarea de instante extraordinare".

In consecinta, Andon a explicat ca, imediat dupa publicarea deciziei CCR in Monitorul Oficial, CNSAS va fi dizolvat de drept. "Daca s-a desfiintat legea, institutia respectiva nu mai poate functiona", a declarat Andon pentru Cotidianul.

Ca prima consecinta, el a apreciat ca toate deciziile CNSAS de colaborare cu Securitatea sint, din acest moment, lovite de nulitate, cu exceptia celor confirmate de Curtea de Apel Bucuresti, prin sentinte definitive si irevocabile. Practic, Parlamentul ar trebui sa initieze de urgenta un nou proiect de lege CNSAS, in intervalul de 45 de zile prevazut de Constitutie, pentru ca Legislativul sa inlature prevederile declarate neconstitutionale.

Reactia membrilor CNSAS a variat joi de la dezinteres total la revolta vehementa. Constantin Ticu Dumitrescu, initiatorul Legii CNSAS, considera decizia "imorala si nedreapta", intrucit a aparut exact in momentul in care Consiliul declansase verificarea magistratilor, inclusiv a membrilor Curtii Constitutionale. "Daca domniile lor aveau o baza juridica si un minimum de obiectivitate, trebuiau sa o faca pina acum, in opt ani, nu la procesul lui Voiculescu", a declarat Dumitrescu, pentru NewsIn.

Corneliu Turianu s-a aratat total dezinteresat de subiect. Mircea Dinescu a catalogat decizia ca o dovada a faptului ca epoca Ceausescu nu a murit si ca Romania e condusa in continuare de servitorii sai si ai Securitatii. "E foarte misto. E foarte tare! Daca au reusit acest lucru un fost activist de la Scinteia (n.r. - Sergiu Andon) si un fost informator, in cirdasie cu sobolanii de la Curte, e un semn bun pentru Romania. Am intrat intr-un an electoral si de data asta nu am mai fi dat verdicte pe baza a 7.000 de dosare ca in 2004, ci pe baza a 2.000.000. Acum baietii pot sa doarma linistiti. Putem veni sa aprindem o luminare la CNSAS", a declarat Dinescu. Acesta a confirmat declaratiile lui Ticu Dumitrescu cum ca in Consiliu urmau sa fie luate in discutie mai multe dosare de magistrati, inclusiv cele ale unor judecatori de la Curtea Constitutionala.

"Dincolo de stupoare, nu pot sa spun decit ca prin aceasta decizie ne-am intors in 1997, cind se discuta despre oportunitatea acestei legi. In plus, o lege care e declarata neconstitutionala dupa opt ani de la intrarea ei in vigoare e o premiera absoluta", este de parere si Claudiu Secasiu, membru in Colegiu. Acesta arata si care va fi consecinta imediata a aplicarii deciziei Curtii Constitutionale: "Va fi suspendat dreptul de a avea acces la propriul dosar", a punctat Secasiu.

Surse din CCR, citate de HotNews, afirma ca Avocatul Poporului, profesorul Ioan Muraru, a sustinut cererea lui Andon si s-a exprimat ca "CCR este datoare sa elimine din legislatia romaneasca acest venin anticonstitutional". Muraru si Nicolae Cochinescu, fost presedinte al CCR, au invocat si ei prevederea Constitutiei care interzice organizarea instantelor extraordinare. Reprezentantul Guvernului a solicitat CCR respingerea exceptiei invocate de Andon, iar cele doua Camere ale Parlamentului nu au trimis nici un punct de vedere. (Dorin Petrisor, Mirela Corlatan, Dan Duca)

Turnatorii recunoscuti ar putea redeveni curati

Primul efect al deciziei CCR de ieri este ca, in citeva cazuri rasunatoare de colaborare, necontestarea deciziei CNSAS s-ar putea intoarce in favoarea "politistilor politici".

Cel mai cunoscut caz de politie politica este cel al academicianului Constantin Balaceanu-Stolnici, care a primit o decizie in acest sens vara trecuta. Colaborarea sa cu Securitatea, deconspirata cu citeva luni inainte de Cotidianul, s-a derulat pe parcursul mai multor decenii, iar decizia CNSAS, ce facea referire la zeci de documente de arhiva, l-a lasat pe acesta fara drept de apel. Ca urmare, el nu a contestat-o.

Alti informatori care au recunoscut public colaborarea imediat dupa Revolutie si care au primit decizii de politie politica pe care nu le-au contestat au fost Alexandru Paleologu si mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului, in cazul acestuia decizia datind de anul trecut. O alta decizie recenta necontestata si care si-a produs efectul prin demisie a fost data anul trecut in cazul ambasadorului roman de la Viena, Andrei Corbea-Hoisie.

Aceeasi soarta ca si deciziile ramase definitive prin necontestarea lor in instanta ar putea avea si cele care sint in prezent pe rolul Curtii de Apel. Cele mai cunoscute cazuri, pe linga cel al lui Voiculescu insusi, sint cele ale fostului ministru al Justitiei Rodica Stanoiu si judecatoarei CSM, Florica Bejinariu. Prima a contestat in instanta mai ales "scurgerea de informatii" din CNSAS si a invocat faptul ca imaginea i-a fost afectata in acest fel. In ceea ce o priveste pe Florica Bejinariu, in cazul careia pe linga angajament si note exista si dovada remunerarii ei de Securitate, Colegiul CNSAS s-a pronuntat de trei ori: prima oara ca nu a facut politie politica, a doua oara, in baza unor probe noi, ca a facut, iar a treia oara, la contestatie, verdictul i-a fost favorabil. Decizia a ajuns totusi la judecata Curtii de Apel prin contestarea ei de catre fostul ministru al Justitiei Monica Macovei, iar procesul este inca pe rol. In acelasi stadiu insa, dupa contestarea de catre titulari, se afla si deciziile date toamna trecuta in cazurile unor ierarhi ai BOR, printre care IPS Andrei, de la Alba-Iulia, IPS Pimen, de la Suceava, PS Calinic al Argesului si PS Visarion de la Sibiu, care au anuntat ca se vor adresa instantei. (Mirela Corlatan)

Alte hibe ale Legii CNSAS

Desi desfiintarea CNSAS este considerata in sine o victorie a Securitatii, legea de functionare, cel putin in varianta sa din 1999, a fost criticata pentru hibele ei in nenumarate rinduri. Una dintre ele vizeaza declaratia pe propria raspundere privind activitatea de politie politica, pe care categoriile de persoane stabilite de lege (parlamentari, sefi de institutii etc.) trebuie sa le dea inainte de a candida sau de a ocupa o functie, declaratie ce tine de subiectivismul persoanei care o semneaza. O alta este aceea ca prima contestatie la o decizie a CNSAS este judecata tot de Colegiu, iar in multe cazuri verdictele au fost diferite, desi aveau la baza aceleasi probe si acelasi "complet". Contestata a fost insasi sintagma de "politie politica", al carei inventator a fost unul dintre membrii actuali ai Colegiului, Corneliu Turianu (foto), parlamentar in momentul adoptarii legii. Sintagma a fost considerata constringatoare si interpretabila, Ticu Dumitrescu, de exemplu, militind pentru publicarea pur si simplu a listelor de ofiteri de Securitate ce apar in dosare. Sistemul de vot, de asemenea, nu este clar definit de lege, fiind speculat inclusiv de Dan Voiculescu in procesul sau. De asemenea, numirea de catre partidele politice a membrilor Colegiului s-a reflectat negativ prin partizanatul de care acestia au dat de multe ori dovada, cel mai elocvent exemplu fiind "spalarea" lui C.V. Tudor. (M.C.)

Cotidianul