Despre exodul inteligentei

Nu mai este un secret pentru nimeni ca multi tineri inteligenti si talentati aleg sa paraseasca Romania pentru a se duce "la mai bine". Fie ca studiaza in tara si sunt vanati de multinationale, fie ca studiaza in strainatate si sunt atrasi sa se stabileasca in tara care i-a format, tinerii romani sunt un bun pentru altii. Tincuta Baltag, directorul general al Fundatiei Dinu Patriciu, vorbeste in exclusivitate pentru Bloombiz despre "exodul inteligentei".

Cate "capete luminate" pleaca anual din tara si cati dintre ei revin in Romania?

Stateam de vorba zilele trecute cu 6 tineri studenti, olimpici la matematica, inaintea plecarii lor la un concurs international cu traditie, in urma caruia, de obicei, echipa Romaniei a castigat un loc pe podium. Printre altele i-am intrebat care sunt planurile de viitor. Nu am fost prea surprinsa sa aflu ca 5 din 6 sunt foarte dornici sa plece in strainatate dupa terminarea facultatii pentru a nu se mai intoarce niciodata.

Am incercat sa aflu statistici recente in legatura cu numarul tinerilor plecati la studii in strainatate, dar mai ales am vrut sa aflu cati dintre ei se intorc in tara. Din pacate ultima statistica este din 2006 si ea se refera doar la numarul celor plecati la studii intr-o tara membra UE (19.000 persoane) fara nicio referire la cei ce s-au intors (pe site-ul Eurostat).

Se pleaca, asta nu mai este o noutate, dar de ce se pleaca?

Aici sunt doua aspecte. Nimeni nu contesta beneficiile evidente ale studiului in strainatate. Cu aceasta ocazie, tinerii merituosi au ocazia sa experimenteze un alt sistem educational, eventual unul total diferit de cel de acasa, bazat pe o mai mare interactivitate, cu o activitate stiintifica intensa si acces la o baza didactica mult mai bogata. Mai mult decat atat, Procesul Bologna are un capitol intreg dedicat mobilitatii studentilor, acest lucru asigurand recunoasterea la nivel european a calificarilor obtinute in oricare dintre universitatile din Uniunea Europeana.

Nu pot sa nu recunosc faptul ca vad un beneficiu enorm in a forma tineri in afara tarii si a-i atrage apoi spre Romania, acolo unde pot avea un rol atat de important in transformarea societatii. Studiul in afara tarii te schimba, iti schimba mentalitatea si opiniile despre normalitate. Te face sa devii mult mai deschis, flexibil si tolerant iar Romania are nevoie acuta de astfel de oameni.

Primul aspect la care ma refeream este legat de faptul ca totusi, studentii romani nu sunt foarte mobili. Doar aproximativ 3% dintre ei aleg sa urmeze studii in strainatate, comparativ cu tinerii greci, irlandezi, slovaci si bulgari, mobili in proportie de 6-8%. Cauzele tin in general de lipsa finantarii si a informatiilor referitoare la burse. Mai exista desigur o cauza generata de lipsa increderii in fortele proprii si a senzatiei ca nu vor putea face fata exigentelor unui alt sistem de invatamant. Total gresit.

Asa cum imi spunea un reputat profesor ce pregateste olimpici pentru concursuri internationale, "sistemul romanesc de invatamant a fost intotdeauna adresat elitelor, tinerilor cu un mare potential intelectual. Singura problema este ca elitele reprezinta probabil 2% din totalul elevilor si atunci ajungi in situatia paradoxala in care ai absolventi de liceu sau chiar facultate care inca nu stiu sa foloseasca o cratima pentru ca sistemul acesta educational elitist i-a pierdut undeva pe drum".
Tinerii romani care decid totusi sa plece la studii in strainatate au in general rezultate foarte bune si se situeaza printre cei mai valorosi studenti ai universitatilor respective.

Multi se plang insa ca odata ajunsi acolo, nimeni nu pare sa fie interesat de soarta lor. Ce nevoi au, ce probleme intampina, moduri in care se pot intalni acolo si forma comunitati. Nu exista un grup de suport, iar dificultatile sunt multe si diverse: incepand cu problema cazarii, a integrarii intr-o noua cultura, a legaturii cu "acasa".

Al doilea aspect se refera la faptul ca, desi in general numarul studentilor care pleaca este mai mic decat in alte state europene, numarul celor care se mai intorc in Romania este de asemenea mic.

Ce putem noi face pentru acesti tineri talentati ?
 
Fundatiile pentru elevi si studenti pot reprezenta o solutie. Exact acesta este motivul pentru care Fundatia Dinu Patriciu a alocat suma de 1.500.000 de dolari anual programului Orizonturi Deschise prin care ne-am propus sa sustinem cate 100 de tineri care au fost admisi la un program de master sau doctorat intr-una din universitatile de prestigiu ale lumii.

O bursa valoreaza 15.000 de dolari an, suma ce poate acoperi total sau partial costurile legate de taxe de studiu, cazare dar si intretinere. O conditie esentiala a sustinerii noastre o reprezinta obligativitatea bursierului de a se intoarce in tara dupa finalizarea studiilor pentru o perioada cel putin egala cu durata acestora.

Cu siguranta vom avea provocari. In primul rand sunt constienta ca ne asumam un risc. Desi bursierii nostri stiu ca trebuie sa se reintoarca in tara, trebuie sa  recunosc faptul ca le va fi greu si probabil vor trece printr-un proces de readaptare. 

De aceea ma gandesc intens in ultima perioada la moduri in care sa ii ajutam pe acesti tineri sa se integreze si mai ales sa lucreze aici in conditii cat mai bune si mai potrivite pregatirii lor. Pentru ca eu cred ca Romania este o tara a tuturor oportunitatilor, o tara in care daca muncesti intens si mai ales ai idei creative, poti sa ai o viata implinita.

La ce suma totala se ridica programele derulate de Fundatia Dinu Patriciu ?

Fundatia Dinu Patriciu aloca 7 milioane de dolari pe an pentru derularea proiectelor sale, din dorinta de a sustine si incuraja tinerii valorosi.

De exemplu, prin  programul Inventeaza-ti Viitorul adresat liceenilor si studentilor, se acorda 5.500 de burse in fiecare an.  Conditiile pentru a intra in acest program sunt ca tinerii sa aiba medii generale peste 9 in ultimii doi ani si o situatie materiala precara, cu un venit sub 400 lei net pe membru de familie. Ne dorim mult sa incercam sa ii cunoastem pe toti acesti tineri chiar daca sunt raspanditi prin toata tara, asa ca am creat un forum virtual in care ei pot sa adreseze intrebari, dar mai ales sa ne impartaseasca planurile lor de viitor si sugestii despre cum putem sa ii ajutam mai bine.

Si totusi, cine este responsabil pentru plecarea “creierelor” din Romania?

In general ai fi tentat sa spui ca Guvernul, Ministerul, Statul ar trebui si ar putea sa faca mai mult pentru a-i aduce inapoi. Nimic anormal, daca stam sa ne gandim ca pret de 50 de ani am privit catre stat pentru solutii la cele mai mici probleme ale noastre. Mie imi este insa teama ca adevaratii vinovati suntem de fapt noi. Eu, tu, cei care citesc aceste randuri, vecinul de la 2, parintii nostri si asa mai departe. Cu totii suntem vinovati ca nu reusim impreuna sa creem o societate mai buna pentru tinerii nostri.

Din punctul meu de vedere Statul are un rol marginal, de a reglementa sisteme, de a emite legi si de a se asigura ca acestea sunt respectate, de a asigura protectie sociala. Daca vorbim insa despre schimbari profunde ale societatii, eu cred ca schimbarea trebuie sa vina de jos in sus. Ce pot eu sau noi sa facem?

Putem incepe prin a zambi soferului nervos care ne trimite la cratita atunci cand ne intalneste in trafic. Putem continua prin a oferi o tava de prajituri vecinilor noi care tocmai s-au mutat in bloc, ca semn de bun venit. Putem sa le afiliem unei organizatii neguvernamentale si putem iesi in strada pentru cauze nobile. Atat de multe lucruri stau in puterea noastra. Inclusiv aceea de a-i motiva pe acesti tineri sa se intoarca in tara, aici unde ne sunt atat de necesari.

Un interviu de Gabriela Garjoaba