Omul de afaceri: Nascut de Revolutie, maturizat de criza - interviu Mircea Kivu

Imediat dupa Revolutie, punerea unei afaceri de succes pe picioare nu necesita un efort foarte mare. "Era suficient sa ai o relatie undeva, cu o intreprindere de stat eventual, sa faci niste contracte avantajoase si lucrurile mergeau oarecum de la sine", spune sociologul Mircea Kivu. Potrivit acestuia, criza a schimbat mentalitatea ca lucrurile merg liniar, "oamenii de afaceri au inteles ca trebuie sa se lupte permanent", a declarat sociologul intr-un interviu Bloombiz.ro. 

Ce s-a schimbat in gandirea omului de afaceri roman, dupa ce a avut de infruntat criza?

Unii au invatat, altii nu. Cei care au invatat, au supravietuit crizei si cei care nu au invatat, au falimentat.

S-a schimbat mentalitatea ca lucrurile merg liniar, daca ai inceput o afacere sub auspicii bune, ea merge oarecum de la sine.

Acum, oamenii de afaceri au inteles ca trebuie sa se lupte permanent pentru a-si gasi cele mai bune oportunitati pe piata, cele mai bune mijloace de organizare.

Cred ca omul de afaceri, care peste noapte ajunge din foarte bogat aproape de faliment, ar trebui sa se gandeasca sa iasa din afaceri, pentru ca ar insemna ca numai intamplator a reusit sa puna pe picioare o afacere buna.

In primii ani de dupa Revolutie, era relativ usor sa faci afaceri de succes.

Era suficient sa ai o relatie undeva, cu o intreprindere de stat eventual, sa faci niste contracte avantajoase si lucrurile mergeau oarecum de la sine.

Cum este perceputa o persoana cu bani si afaceri de catre omul de rand, dupa 20 de ani de capitalism?

Pentru majoritatea oamenilor, cei care s-au imbogatit au facut-o prin mijloace necinstite, asta este pereceptia.

Se intampla asa pentru ca, pe de o parte, exista o frustrare foarte mare.

Oamenii de afaceri de acum sunt oameni care ne-au fost vecini, colegi de munca, si pe care i-am vazut brusc ca au ajuns la un statut social net superior celui al nostru.

Frustrarea este mult mai mare decat intr-o societate in care segmentarea dintre bogati si saraci s-a produs de-a lungul a catorva generatii.

Pe de alta parte, oamenii de afaceri sunt de mai multe feluri.

Sunt oameni de afaceri carora le place sa se afiseze, sa fie prezenti in mass-media. Este vorba de cei din categoria Columbeanu, Prigoana, Vantu.

Sunt genul de oameni de afaceri exhibitionisti. Pe langa acestia, mai exista o categorie destul de mare de oameni de afaceri care isi vad linistiti de treaba si nu le place sa se afiseze, nu sunt cunoscuti publicului.

Publicul ii stie numai pe cei din prima categorie si identifica ideea de om de afaceri cu tipologia omului de afaceri caruia ii place sa se afiseze, sa-si expuna viata personala.

Din pacate, pe ceilalti oameni de afaceri, pe care i-as numi seriosi, publicul nu-i cunoaste pur si simplu.

Care ar trebui sa fie rolul oamenilor de afaceri in perioade grele, cum este aceasta?

Nu s-a format inca in Romania o cultura a filantropiei.

Exista cateva cazuri de exceptie, de oameni de afaceri, care inteleg sa intoarca inapoi societatii o parte din bogatia pe care au castigat-o, dar ei sunt inca putini.

Sunt acte filantropice care sunt facute ca sa se vada ca se fac, ca o forma de marketing, si actiuni in favoarea societatii, care au chiar sensul acesta.

Numai ca este destul de greu de trasat granita.

Pana acum, n-am auzit de un roman care sa faca un testament in favoarea unei fundatii caritabile.

Am vazut un spital care se cheama Memorial, dar care nu are nicio legatura cu ideea de spitale memoriale din SUA, care inseamna ca sunt facute din banii lasati prin testament de un om de afaceri.

Ce a inteles romanul de rand din aceasta criza?

N-a inteles mare lucru, dovada ca tot asteapta sa treaca criza.

Criza nu trece de la sine, ci numai cu o reorganizare a societatii.

Omul de rand este destul de bulversat in fata acestei crize si o priveste cu o doza mare de resemnare.

Adaptarea la criza depinde de fiecare dintre noi. Este nevoie de strategii de adaptare active.

Spre exemplu, oamenii care isi pierd locul de munca ar trebui sa incerce sa se reorienteze, sa isi schimbe calificarea, orasul de resedinta.

Un om de afaceri roman, filantrop prolific?

Cred ca exemplul cel mai bun este Dinu Patriciu, care nu s-a multumit sa doneze niste bani ici colo, sa sponsorizeze cine stie ce persoane vizibile, ci a pus la cale o institutie adevarata.

Fundatia care-i poarta numele are un program, contribuie intr-un fel la o viziune asupra Romaniei de maine.

Foto: Romania Libera

Dotează igienic intrările în spațiul tău de business, pentru o bună curățenie și siguranță!

Indiferent de domeniul de activitate, în afaceri, igienă și siguranța nu ar trebui să fie niciodată neglijate. Exista anumite in care acest aspect este cu atat mai important, intrucat...

Prețuri imense la Mamaia Nord și la Poiana Brașov. Cât a ajuns să coste o noapte de cazare pentru minivacanța de 1 Mai și Paște

România continuă să fie pe primul loc în UE când vine vorba despre inflație. Un bun exemplu în acest sens reprezintă tarifele din stațiuni, stabilite de hotelieri. Față de anul trecut,...