Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

unde va lovi din nou populismul

A intrat Trump, se incalzesc pe margine Dodon, Le Pen si... Dragnea?

A intrat Trump, se incalzesc pe margine Dodon, Le Pen si... Dragnea?


Anul 2016 s-a dovedit a fi unul plin de obstacole pentru sistemele politice clasice din tarile occidentale, primul soc fiind declansat de optiunea britanicilor de a parasi Uniunea Europeana, urmat acum de alegerea lui Donald Trump ca presedinte al Statelor Unite.

Valul de populism ar putea lovi in mai multe tari din Europa, avertizeaza analistii consultati de Bloomberg, luand in calcul alegerile care se vor desfasura in mai multe state membre UE in urmatoarele 12 luni.

Sondaje derutante

Italia, Austria, Olanda, Franta si Germania urmeaza sa treaca rand pe rand prin proba alegerilor generale si prezidentiale, contextul nefiind deloc favorabil partidelor traditionale din aceste tari.

Satui de sistemele politice si economice de pana acum, revoltati de inegalitatea sociala tot mai apasatoare, dar si de criza imigrantilor, careia nimeni nu i-a gasit inca solutia, locuitorii acestor tari vor vota in concordanta cu mesajul electoral cel mai potrivit aspiratiilor lor de moment, rezultatul fiind greu de prezis.

"Cred ca incepem sa invatam ca sondajele au mereu tendinta de subestima datele candidatilor extremisti, nationalisti", explica Bob Janjuah, analist al Nomura, bazandu-se pe sondajele date publicitatii inainte de Brexit si de alegerea lui Donald Trump ca presedinte SUA.

Pentru unul dintre artizanii Brexitului, Nigel Farage, intre cele doua evenimente politice exista o legatura clara, acestea fiind un semn ca revolutia anti-establishment continua de o parte si de cealalta a Atlanticului.

Testul incepe in Italia

In mai putin de o luna, italienii sunt chemati sa voteze o propunere de modificare a Constitutiei, premierul Matteo Renzi considerand ca noul proiect va da mai multa stabilitate guvernului.

Insa Italia este un teren periculos pe care sa incerci astfel de experimente politice. Austeritatea si somajul crescut inca macina sperantele populatiei din peninsula, sistemul bancar este subred, iar reformele economice au fost fie puse prea tarziu in practica, fie nu au dat rezultatele scontate.

Pana acum, sondajele de opinie anunta o infrangere la limita pentru Renzi, fapt ce ar impulsiona evolutia politica a gruparii Movimento 5 Stelle, cunoscuta pentru doctrina sa anti-institutionala.

Cofondatorul partidului, Beppe Grillo, un comediant transformat in politician, s-a aratat incantat de victoria lui Trump: "Este explozia unei epoci intregi. Este apocalipsa sistemului informational dominat de televiziuni, ziare, analisti politici si jurnalisti".

Miscarea a reusit sa preia deja controlul asupra unor primarii importante din Italia, Roma si Torino, iar acum intentioneaza sa ceara un referendum pe tema apartenentei tarii la zona euro.

In acelasi timp cu italienii, pe 4 decembrie, Austria este chemata sa-si desemneze presedintele tarii. Chiar daca nu este o pozitie extrem de importanta din punct de vedere administrativ, instalarea unui reprezentant al partidelor de extrema dreapta in fruntea unei tari ar fi o premiera pentru Europa ultimilor 70 de ani.

Aceasta este a doua sesiune de alegeri prezidentiale din Austria, dupa ce victoria reprezentantului Partidului Verde, Alexander Van der Bellen, impotriva extremistului Norbert Hofer, de la Partidul Libertatii, a fost contestata si anulata.

Lupta se anunta extrem de stransa, de aceasta data, pentru a putea spune de pe acum daca rezultatul din luna mai se va repeta.

Olanda, un laborator

Scena politica din Olanda seamana cu un laborator miniatural in care vei gasi mai toate tipurile de formatiuni care impanzesc peisajul mai larg din Europa.

Personajele-locomotiva care tintesc pozitia de sef al guvernului dupa alegerile din luna martie sunt Geert Wilders, presedinte al miscarii anti-islamice Partidul Libertatii si actualul sef al guvernului, liberalul Mark Rutte, iar sondajele ii arata in cateva cazuri defiland umar la umar.

"Pe de o parte, victoria lui Trump face politicile populiste mai acceptabile pentru publicul larg. Pe de alta, politicienii si partidele care au parut amortite in fata termenului scurt ramas pana in martie s-au trezit brusc la viata", remarca Kees Aarts, profesor de stiinte politice la Universitatea Groningen.

In planurile lui Wilders intra, de asemenea, organizarea unui referendum pentru apartenenta Olandei la UE, politicianul de extrema dreapta recunoscand ca a fost inspirat de Brexit.

Trei pentru Elysee

In Franta, duelul prezidential se va derula intre Francois Hollande, poate cel mai hulit presedinte din istoria tarii, fostul detinator al functiei, Nicholas Sarkozy, la fel de contestat de multi dintre localnicii din Hexagon, si Marie Le Pen, presedintele Frontului National si auto-poreclita "Madame Frexit".

In acest context, Le Pen are sanse sa prinda un culoar care sa o propulseze direct la Palatul Elysee.

"Pana acum, toata lumea in Franta zicea, dupa modelul publicului american, 'Trump nu are cum sa castige, Marie Le Pen nu are cum sa castige!'.

Sunt deja destui care sa se indoiasca de aceste lucruri si cred ca Franta va fi foarte nervoasa inaintea alegerilor", a punctat Howard Davies, presedintele Royal Bank of Scotland.

Merkel tine capul plecat

Nici in Germania lucrurile nu sunt foarte clare, cancelarul Angela Merkel evitand sa spuna pana acum daca va candida pentru un al patrulea mandat in fruntea guvernului de la Berlin, pe fondul mai multor infrangeri suferite de partidul ei in fata nationalistilor de la Alternativa pentru Germania (AfD).

Frauke Petry, co-presedinte al gruparii anti-imigratie, crede ca succesul inregistrat in SUA de candidatul republican ar putea fi o lectie valoroasa pentru alegatorii nemti.

"Asa cum americanii nu au crezut in sondajele afisate de media, germanii trebuie sa aiba curajul de a-si spune deschis parerea la urne", afirma acesta.

Insa tocmai un astfel de scenariu este cel care ar putea sa o mobilizeze pe Merkel pentru a-si anunta o noua candidatura.

Dar sa ne uitam si in ograda noastra

Si in Romania urmeaza in foarte scurt timp alegerile parlamentare, pe 11 decembrie, iar partidul care detine in acest moment majoritatea parlamentara, PSD, desi in fruntea tarii se afla un guvern tehnocrat condus de Dacian Ciolos, spera sa le castige si sa poata impune propriul premier.

In mod traditional, propunerea PSD pentru functia de prim-ministru ar fi chiar liderul de moment al partidului. In cazul de fata, ar trebui sa fie Liviu Dragnea, insa PSD a refuzat sa dezvaluie de pe-acum pe cine va propune, dupa ce presedintele Klaus Iohannis a anuntat deja ca nu va numi un condamnat penal in functia de premier al tarii.

Tot in mod traditional, dupa ce un presedinte PSD ajunge prim-ministru, acesta candideaza si la alegerile prezidentiale, cum au facut Adrian Nastase si Victor Ponta. In clipa de fata, raspunderea i-ar reveni tot lui Dragnea, insa condamnarea sa definitiva la doi de inchisoare cu suspendare pentru frauda electorala i-a cam stricat planurile.

Nu in ultimul rand, pentru a se asigura de sprijinul alegatorilor, PSD a votat cu doar cateva saptamani inaintea alegerilor cresteri de salarii si reduceri de taxe. Guvernul a catalogat masurile drept populiste si fara acoperire, iar acum urmeaza cel mai probabil sa le conteste, desi masura ar putea sa le dea peste cap sansele partidelor care sustin deschis acest guvern, PNL si USR.

Masurile populiste luate de PSD in prag de alegeri au fost taxate voalat si de Banca Nationala a Romaniei:

"Intrebati istoria, pentru ca am mai trecut prin perioade electorale si dupa alegeri s-au luat anumite masuri. Noi, ca banca centrala, evitam sa facem comentarii. Sa le vedem promulgate (majorarile salariale, n.red.). (...) Sa va uitati in istorie, sa vedeti variante de a solutiona (astfel de probleme, n.red.) ", a declarat Mugur Isarescu, seful BNR, joi, in cadrul conferintei in care a fost prezentat Raportul trimestrial asupra inflatiei.

Cat despre capra veciunului...

Nu in ultimul rand, moldovenii voteaza duminica, 13 noiembrie, in turul doi al alegerilor prezidentiale, avand de ales intre candidatul pro-Moscova Igor Dodon si pro-occidentala Maia Sandu, iar de rezultat depinde orientarea tarii din urmatorii ani: Europa sau Rusia.

Dodon a fost pe punctul de a castiga alegerile prezidentiale chiar din primul tur, lipsindu-i doar cateva zeci de mii de voturi, asa ca deznodamantul scrutinului de duminica nu este greu de prevazut. Igor a iesit deja la incalzire.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 4283 ori