Trump agita NATO: Tarile baltice cer ca Europa sa dea mai multi bani pentru Aparare

Comentariile de campanie ale presedintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la dezinteresul tarilor aliate de a asigura finantarea necesara functionarii optime a Aliantei Nord-Atlantice, a pus pe jar mai multe state membre NATO.

Cresteti bugetele de Aparare! - au cerut la unison ministrii de Externe din Lituania si Letonia, aflati in vizita la Paris, informeaza Bloomberg.

"Sa ne implicam!"

Statele baltice se tem cel mai mult de o posibila agresiune a Rusiei in regiune, modelul crizei din Ucraina si a anexarii Crimeei peste noapte dandu-le fiori reci oficialilor din cele trei republici ex-sovietice.

"Poate ca modul in care Donald Trump a expus acest lucru a fost dur, dar criticile sale sunt intemeietate si trebuie sa facem ceva in aceasta privinta. Acum este momentul sa ne implicam si nu sa ne vaitam", a punctat ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius.

Surprinzatoarea victorie a candidatului republican la Casa Alba a pus pe jar intreaga Europa, in timpul campaniei Trump declarand ca NATO a devenit un organism invechit, iar statele membre care nu isi respecta angajamentul de a contribui cu 2% din PIB la bugetul de Aparare nu ar trebui sa fie sprijinite de catre armata americana in caz de agresiune.

Mai mult, dupa castigarea alegerilor, Donald Trump s-a intretinut la telefon cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ambii stabilind ca relatia SUA-Rusia trebuie sa cunoasca o detensionare.

Doar cinci state membre NATO au reusit sa atinga pragul de 2% din PIB la bugetul Apararii, Lituania si Letonia urmand sa ajunga la acest nivel abia in 2018.

"Intelegem frustrarea americanilor, in special cea a expertilor in diplomatie si securitate, fata de inabilitatea manifestata de Europa ani in sir in a creste cheltuielile cu Apararea.

Din contactele pe care le avem cu senatorii si congresmanii americani, am inteles ca administratia Trump va cere ca aliatii europeni sa creasca cheltuielile in acest sector si sa isi imbuntateasca capacitatile militare.

Nu credem insa ca Statele Unite ar putea abandona angajamentele luate in cadrul Aliantei", a specificat si ministrul leton Edgars Rinkevics.

In acelasi timp, oficialul leton a subliniat ca ideea crearii unei armate proprii a UE nu este cea mai buna, cata vreme aceasta nu ar face decat sa copieze NATO.

"Nu cred ca ar trebui sa discutam despre crearea unor cartiere generale sau a unor departamente militare, cata vreme nu exista nicio armata reala la mijloc", a punctat acesta.

Realitate diferita

Pe de alta parte, sefii diplomatiei din zona Marii Baltice considera ca abordarea pe care Trump o va avea fata de aceasta problema va diferi din momentul in care se va instala in Biroul Oval.

"Politica de campanie difera mult fata de conducerea unui guvern. Este clar ca va trebui sa alocam mai multi bani pentru Aparare, dar nu vom putea inlocui contributia Statelor Unite", a explicat si ministrul de Externe al Estoniei, Jurgen Lidi.

Din punctul de vedere al letonilor, o detensionare a relatiilor dintre Washington si Moscova "nu ar fi neaparat un lucru rau", a recunoscut Rinkevcs, insa depinde de modul in care se va petrece normalizarea.

Testul suprem pare sa fie dat de politica sanctiunilor economice impuse Rusiei dupa anexarea Crimeei si declansarea crizei din Ucraina, iar o retragere unilaterala a sactiunilor din partea SUA ar demonstra imediat ruptura existenta intre Washington si UE.

In luna decembrie, tarile membre UE se vor intalni pentru a stabili daca reduc, mentin sau cresc nivelul de sanctiuni economice aplicate Rusiei, dar, din punctul de vedere al reprezentantilor tarilor baltice, in estul Ucrainei nu s-au inregistrat progrese care sa justifice o imbunatatire a relatiilor economice dintre cele doua parti.