Basme finlandeze - Care este adevarul despre invatamantul nordicilor

Sistemul educational din Finlanda a reprezentat un punct de referinta pentru toti pedagogii de nivel international, in ultimul deceniu si jumatate.

Modelul finlandez, cu invatamantul obligatoriu de la 7 ani, vacante cat mai lungi si verificari sporadice ale cunostintelor acumulate, a fost dat exemplu pentru modul relaxat de derulare a procesului educational.

Acum, un nou studiu elaborat de Gabriel Heller Sahlgren, de la Centrul britanic pentru Reforma in Educatie, dezvaluie faptul ca standardele educationale finlandeze au intrat in declin, arata postul britanic BBC.

Premise gresite

Autorul studiului considera ca toti analistii au plecat de la prezumtia gresita ca succesul invatamantului finlandez isi are originea intr-o cultura liberala, fara centre elitiste si cu o programa relaxata, care ofera o autonomie crescuta dascalilor.

Intr-un raport publicat de Centrul pentru Studii Politice, Sahlgren argumenteaza ca rezultatele excelente obtinute in 2000 in cadrul testelor PISA de catre elevi sunt doar efectul unui sistem educational traditional, care a stat la baza procesului de constituire a natiunii.

Din punctul sau de vedere, adevarul a fost mascat de expertii in Educatie, acestia folosind exemplul Finlandei, ca una dintre cele mai performante tari europene in educatie, pentru a contracara modelele asiatice de succes din Singapore, Shanghai si Hong Kong.

In timp ce scolile din marile centre educationale ale sud-estului Asiei mizau pe o programa incarcata si ore suplimentare, Finlanda parea sa se situeze la extrema, punand accentul pe creativitate si o abordare originala a programei.

Absolvent al London School of Economics, Sahlgren afirma ca niciun amanunt nu sustine aceasta teorie.

"A fost o abordare simplista, care a privit ad-hoc sistemul educational din Finlanda, fara a se raporta la istoria sa".

Pentru Sahlgren aproape ca nu exista nicio diferenta majora intre exemplul dat de centrele educationale din Asia si istoria Finlandei.

Prin comparatie cu vecinii sai scandinavi, Finlanda a inregistrat o intarziere in dezvoltarea sistemului de invatamant, prima jumatate a secolului trecut fiind marcata de un nivel scazut al educatiei.

La fel ca si in cazul zonelor din Asia, performanta stiintifica a fost rezultatul unei politici de subventionare masiva a invatamantului de stat, lucru care a permis Finlandei sa depaseasca state europene cu o traditie veche in domeniu.

Un adevar ascuns

Pentru autorul studiului este de neinteles de ce nici in prezent nu se accepta ideea ca, pana in urma cu doar cateva decenii, sistemul educational din tara, responsabil de formarea actualei generatii de profesori, era unul centralizat si foarte bine structurat.

O vizita efectuata de o delegatie din Marea Britanie in scolile finlandeze in anul 1996 este reprezentativa pentru punctul sau de vedere.

"Am mers din scoala in scoala si lectiile erau trase la indigo. Puteai sa inlocuiesti profesorul si elevii nu ar fi remarcat", povestesc cercetatorii Universitatii East Anglia, rememorand deplasarea.

Nu in ultimul rand, prejudecatile si proasta perceptie asupra succesului obtinut de elevii finlandezi in cadrul testelor Pisa a creat un adevarat mit despre succesul sistemului de invatamant din tara nordica.

Tim Oates, director de cercetare in cadrul sistemului de evaluare Cambridge, este autorul unui studiu intitulat "Basme finlandeze", in care distruge rand pe rand miturile legate de invatamantul din scolile Finlandei.

Turism educational

Succesul inregistrat de pedagogii finlandezi a generat si un adevarat turism educational in nordul Europei, fara ca cineva sa verfice daca sistemul este intr-adevar imbunatatit.

"Au coborat din avion in 2000 si s-au interesat de rezultatele obtinute atunci, fara sa ia in calcul perioada anilor '70-'80 cand standardele educationale erau in crestere", considera Oates.

Acesta crede ca exista si o anumita prejudecata a interlocutorilor care ii face pe acestia sa remarce la invatamantul din tara nordica doar ceea ce vor ei sa evidentieze.

Pretentia ca in Finlanda nu se urmeaza o programa clar stabilita si nu se organizeaza sesiuni de testari nationale este o imagine incompleta, sustine Oates.

Diferenta fata de sistemul britanic sta mai degraba in nedivulgarea acestor informatii rezultate in urma verificarilor pe plan national.

Spre exemplu, in Finlanda, rezultatele obtinute de elevi in timpul testarilor nationale nu sunt afisate, asa cum se intampla in alte tari.

Dar, accederea in cadrul unor forme de invatamant de performanta este determinata de rezultatele testelor.

Iar pentru Oates, oricine insista sa declare invatamantul din Finlanda drept un sistem cu autonomie semnificativa este lovit de "miopie incurabila".

O noua reforma

In plus, Finlanda ar putea recurge din nou la o reforma a invatamantului, iar Sahlgren vede in aceasta miscare inca un declin al sistemului educational.

Aceasta si pentru ca echipele de olimpici la matematica trimise in competitia testelor Pisa nu au mai reusit sa repete performantele din 2003 si 2006, cand au ocupat locul secund.

De fapt, la matematica, Finlanda nu se mai regaseste nici macar in Top 10 in aceasta competitie.

Pe de alta parte, ideea ca invatamantul finlandez ar intra in declin este contestata chiar de catre creatorul sistemului de testare Pisa, Andreas Schleicher, director pentru Educatie in cadrul Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economica.

"In 1960, Finlanda era la un nivel cel mult mediocru, iar aceasta a fost perioada in care se baza pe un sistem educational traditional.

Reforma in invatamantul finlandez a inceput in anii '70-'80, iar de atunci rezultatele au fost in crestere. Declinul recent nu este la un nivel alarmant", afirma Schleicher.

Pentru Tim Oates, problema etalonului finlandez o reprezinta mai degraba proasta raportare a analistilor la sistemul de invatamant pus in discutie.

"Cred ca multi oameni au fost inselati de povestile spuse de cei care au cautat sa analizeze educatia din Finlanda prin propria lor pereche de ochelari strambi", sustine membrul comitetului Cambridge.