Potentialul eolian al Dobrogei, motiv de conflict

Dobrogea, o regiune arida din sud-estul Romaniei, parea condamnata la saracie inainte de descoperirea enormului sau potential in domeniul energiei eoliene, de catre companii majore din acest sector, care promit sa investeasca aici miliarde de euro, comenteaza AFP, precizeaza Mediafax.

Grupul ceh CEZ a pus deja in functiune, la Fantanele, primele sale turbine dintr-un parc de 240, dotat cu o capacitate de 600 megawati, care va deveni cel mai mare parc eolian terestru din Europa.

Proiectul, in valoare de 1,1 miliarde de euro, se loveste, insa, de planurile companiei spaniole Iberdrola, care vrea sa construiasca o parte a parcului sau eolian in satul vecin, Cogealac. Cu o capacitate de 1.600 de megawati, acesta urmeaza sa devina, in jurul anului 2017, "cel mai mare din lume", o investitie in valoare 2,2 miliarde de euro.

In aceasta competitie care le opun grupului CEZ, Iberdrola si partenerul ei local, Eolica Dobrogea, par sa beneficieze de un atu important, si anume sustinerea neconditionata a primarului din Cogealac, Hristu Cati.

 

 

 

Potrivit purtatoarei de cuvant a CEZ, Cosmina Marin, avantajele satenilor sunt multiple.

"Am refacut drumurile, am instalat apa curenta si planuim sa introducem un sistem de canalizare si sa finantam constructia unei gropi de gunoi publice", a declarat ea, estimand totalul investitiilor in infrastructura de la Fantanele la "cateva sute de mii de euro".

Aproximativ 300 de locuitori profita, deja, de venirea CEZ. Compania plateste anual o chirie in valoare de 3.000 de euro pentru fiecare turbina pe care o instaleaza pe un teren privat.

Subliniind ca locuitorii din Cogealac ar putea beneficia de aceleasi investitii, ea a calificat ca "absurda" opozitia primarului.

"Nu il inteleg. Exista suficient loc, iar vantul sufla pentru toata lumea", a spus Marin.

Exista, totusi, unele constrangeri, deoarece, in pofida faptului ca Romania ocupa o pozitie privilegiata pe harta eoliana a Europei, posibilitatile de racordare la sistemul energetic sunt limitate.

Potrivit ministrului Economiei, Adriean Videanu, Bucurestiul a primit, pana in prezent, solicitari pentru o productie de 23.000 de megawati.

Intre grupurile interesate se afla italianul Enel, portughezul EDP si austriacul Petrom-OMV.

Insa, expertii subliniaza ca, in absenta unor investitii importante pentru modernizarea acestuia, sistemul energetic nu va putea suporta sarcini mai mari de 3.000 de megawati.

"Cresterea capacitatii peste acest nivel prezinta riscuri, deoarece energia eoliana este capricioasa", a declarat compania nationala Transelectrica.

Pentru moment, competitia ramane deschisa, in contextul in care, in 2009, forta rafalelor de vant a produs doar 14 megawati.

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...