Paradoxul energetic al Romaniei: Avem o tara bogata in resurse, dar nu stim ce sa facem cu ele. Iar preturile cresc

Vineri, 14 Decembrie 2018, ora 12:24
3636 citiri
Paradoxul energetic al Romaniei: Avem o tara bogata in resurse, dar nu stim ce sa facem cu ele. Iar preturile cresc
Foto: CC0 Creative Commons

Romania are resurse uriase de energie, precum gazele din Marea Neagra, potentialul eolian sau hidro, insa nu exista nicio strategie aprobata cu privire la utilizarea lor, in timp ce sistemul energetic se degradeaza, iar facturile consumatorilor cresc, potrivit specialistilor.

Conform unui document al ministerului de resort, infrastructura este pe anumite segmente depasita moral si uzata tehnic, fiind nevoie urgenta de investitii.

"Retorica transformarii Romaniei intr-un hub energetic regional a ramas lipsita de continut. Pe de o parte, ultimul deceniu a consemnat putine succese ale proiectelor de infrastructura. Infrastructura energetica este, in segmente decisive, depasita moral si uzata tehnic, avand nevoie urgenta de investitii.

Productia de energie electrica depaseste consumul intern, dar capacitatea de export ramane limitata; eficienta sistemelor de transport de electricitate si de gaze este afectata de scaderea volumului intern de energie transmisa, dar, in acelasi timp, aceste sisteme nu ofera suficienta capacitate pe noile axe rezultate din evolutia capacitatilor de productie din ultimii ani", se arata intr-un document privind analiza stadiului actual al sistemului energetic national, postat pe site-ul Ministerului Energiei.

In acest context, Ministerul Energiei a lansat in dezbatere "Proiectul Strategiei Energetice a Romaniei 2018-2035, cu perspectiva anului 2050", document finalizat in septembrie, dar care nu a fost inca aprobat in Guvern.

Principalul beneficiar al implementarii Strategiei Energetice va fi consumatorul, se arata in cuvantul inainte, semnat de ministrul Energiei, Anton Anton.

"Dezvoltarea si cresterea competitivitatii economiei Romaniei, cresterea calitatii vietii si grija pentru mediul inconjurator sunt indisolubil legate de dezvoltarea si modernizarea sistemului energetic. Aceasta este fraza care deschide proiectul Strategiei Energetice a Romaniei, acesta este conceptul pe care este construit acest document programatic, iar principalul beneficiar al implementarii Strategiei Energetice va fi consumatorul", sustine Anton.

Potrivit acestuia, Strategia Energetica nu este un document speculativ sau exclusiv teoretic ci propune tinte concrete, stabileste directii clare si defineste reperele prin care Romania isi va mentine pozitia de producator de energie in regiune si de actor activ si important in gestionarea situatiilor de stres la nivel regional.

Ministrul mai afirma ca dezvoltarea sectorului energetic este direct proportionala cu realizarea unor proiecte de investitii strategice de interes national. Aceste investitii, care vor produce modificari de substanta si vor dinamiza intregul sector, sunt repere fixe si obligatorii in programarea strategica.

"Prin implementarea obiectivelor Strategiei Energetice, sistemul energetic national va fi mai puternic, mai sigur si mai stabil. Avem resursele energetice necesare, avem un mix energetic echilibrat si diversificat si avem determinarea de a face din Romania un furnizor de securitate energetica in regiune", sustine Anton Anton in cuvantul de deschidere al proiectului final.

Specialistii din sector au atras insa atentia ca, de fapt, documentul este doar o insiruire de date si statistici despre starea actuala a sistemului, o trecere in revista a resurselor energetice si o insiruire de clisee, de genul "resursele din Marea Neagra vor contribui la securitatea energetica a tarii", fara a arata clar unde trebuie sa ajunga sistemul energetic al tarii in perioada indicata si cum vom face asta.

Asociatia Romana pentru Energie Eoliana sustine ca "asa-numita strategie" ignora tendintele tehnice, economice si climatice actuale si propune masuri in contradictie cu obiectivele declarate, in detrimentul consumatorilor.

"Strategia pare o colectie a planurilor de dezvoltare depasite moral ale firmelor cu capital de stat, planuri vechi cu potential de realizare discutabil, omitand energia eoliana, singura tehnologie care a demonstrat ca a respectat obiectivele ultimei strategii adoptate in Romania, instaland capacitatea prevazuta si aducand in Romania progres tehnologic", spun investitorii din sectorul energiei regenerabile.

La randul sau, Federatia Asociatiilor Companiilor de Utilitati (ACUE) considera ca acest document nu vine cu nicio solutie pentru a rezolva problemele din sector. Aceasta desi, asa cum spune documentul, sectorul energetic romanesc are nevoie de investitii uriase, intre 15 si 30 de miliarde de euro.

"Strategia identifica investitii substantiale ce sunt necesare pentru modernizarea si retehnologizarea sistemului energetic romanesc in urmatorii 15 ani. Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimeaza investitiile totale in sectorul energetic (exclusiv ceea ce tine de consumul energiei) intre 15 si 30 miliarde euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrala de aproximativ 20 miliarde euro", arata proiectul ministerului.

Legea offshore

Romania este o tara plina de resurse, zacamintele de petrol si gaze o claseaza pe locurile patru-cinci in Europa, are ape din abundenta astfel incat sa fie asigurat un sfert din productie din hidrocentrale, are carbune pentru zeci de ani, biomasa si surse fotovoltaice, iar potentialul eolian al Dobrogei este cel mai bun din sud-estul Europei.

In plus, in Marea Neagra s-au descoperit zacaminte de gaze care ar putea asigura independenta energetica a tarii pentru multi ani de acum inainte. Aceste resurse au atras atentia unor companii-gigant din industria mondiala, precum ExxonMobil, care exploreaza impreuna cu OMV Petrom un zacamant de mare adancime estimat la 84 de miliarde de metri cubi.

In total, in Marea Neagra s-ar afla peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze, iar investitiile companiilor ar putea depasi 15 miliarde de dolari in aceste proiecte, dupa cum estimeaza un studiu realizat de Deloitte. Aceste investitii ar genera venituri la bugetul de stat in valoare de 26 de miliarde de dolari si un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul Romaniei, pana in anul 2040. Tot in aceeasi perioada, aceste investitii ar putea sustine anual, in medie, peste 30.000 de locuri de munca.

Cu toate acestea, companiile au amanat pentru anul viitor decizia daca vor investi sau nu, in contextul in care discutiile din Parlament pe tema Legii offshore s-au intins pe tot parcursul acestui an. Actul normativ a fost dezbatut, modificat, aprobat, apoi reintors in Parlament si dezbatut din nou. I s-au adaugat si eliminat amendamente, care apoi au fost din nou modificate.

Astfel, spre exemplu, directorul general de la OMV, Rainer Seele, anunta la finele lunii octombrie, ca Grupul energetic austriac a hotarat sa amane, pentru anul urmator, decizia de investitie in proiectul sau offshore din Marea Neagra din cauza ca Guvernul Romaniei a avut nevoie de o durata prea mare de timp pentru a pune la punct cadrul de reglementare.

Parlamentarii au operat foarte multe schimbari la forma acestei legi si chiar si dupa publicarea legii in Monitorul Oficial si-au dat seama ca mai trebuie facute modificari.

Deputatul PNL Virgil Popescu sustine ca, dintr-o eroare materiala, din forma finala lipseste o virgula care modifica sensul unui articol. La randul sau, social-democratul Iulian Iancu a aratat ca este absolut necesara modificarea legii, intrucat varianta sa actuala poate fi interpretata in asa fel incat Romania ar putea pierde 15 miliarde de dolari.

La mijlocul lunii noiembrie, presedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind unele masuri necesare pentru implementarea operatiunilor petroliere de catre titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, dupa ce, in august, ceruse reexaminarea acestei legi.

"Consideram ca legea supusa reexaminarii se impune a fi reanalizata de Parlament din perspectiva stabilitatii si predictibilitatii pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector si pentru evitarea potentialelor efecte negative. Totodata, apreciem ca prevederile legii supuse reexaminarii ar trebui sa cuprinda dispozitii clare, lipsite de echivoc si cu perspectiva durabila, astfel incat sa fie asigurat cadrul necesar dezvoltarii parteneriatului stat - investitori, in sensul asigurarii predictibilitatii necesare, iar economia romaneasca sa beneficieze pe termen lung de pe urma exploatarii resurselor naturale din perimetrul Marii Negre", afirma presedintele.

Camera Deputatilor, in calitate de for decizional, a adoptat pe 24 octombrie actul normativ, ca urmare a cererii de reexaminare.

Ramanem fara gaze peste 14 ani, fara exploatarea gazelor din Marea Neagra

In proiectul de strategie elaborat de Ministerul Energiei se precizeaza ca, fara exploatarea gazelor din Marea Neagra, resursele de gaze ale tarii se vor epuiza in urmatorii 14 ani.

"Pentru a evita cresterea semnificativa a dependentei de importuri, chiar daca acestea vor fi disponibile din surse si prin rute alternative, este necesara dezvoltarea zacamintelor offshore descoperite in ultimii ani in Marea Neagra. Aceasta este o conditie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural in mixul energiei electrice", se arata in proiectul de strategie.

Romania isi propune cresterea consumului de gaze naturale in industria interna si exportul unor produse finite care utilizeaza ca materie prima si gazele naturale, au mai aratat autorii proiectului, fara a preciza cum va creste consumul si ce produse finite ne-am dori sa exportam.

Fata ce celelalte proiecte de strategii creionate in ultimii zece ani, acesta din urma contine o lista de patru proiecte considerate prioritare: reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnita, un grup nou la Rovinari si hidrocentrala Turnu Magurele - Nicopole, insa nu se precizeaza care sunt investitiile necesare pentru aceste proiecte si de unde vor proveni banii.

Specialistii avertizeaza ca fara o strategie e posibil un black-out

In 2018 au fost facuti pasi mici in sectorul energetic: Legea offshore, votata in Parlament, dar inca aflata in proces de modificare; un proiect de strategie care inca nu este aprobat de Guvern si care ar putea fi modificat; investitii mici in productia de energie, cu exceptia centralei de la Iernut, unde au fost montate echipamente noi.

Au avut insa loc accidente de munca in Valea Jiului, unde, potrivit Ministerului Energiei, nu s-a facut nicio investitie in ultimii 20 de ani; judete intregi care au ramas fara curent primavara trecuta, in urma unei ninsori abundente care a distrus reteaua electrica invechita; zeci de blocuri din Bucuresti care nu au avut caldura si apa calda in aceasta iarna, dupa ce mai multe conducte ale RADET au crapat sau unele instalatii ale ELCEN s-au defectat.

Specialistii din sector spun ca lipsa unei viziuni si a unei strategii in sectorul energetic va duce inevitabil la caderea sistemului si la pene generale, iar specialistii chiar isi dau cu parerea cand ar putea avea loc primul eveniment de acest gen, dupa cum spune Silvia Vlasceanu, director executiv al ACUE.

"Se fac deja pariuri cat timp mai dureaza pana cand vom avea o cadere, un black-out. Lucrurile merg din inertie in sectorul energetic si nu vor putea merge asa la infinit. Mai ales ca pleaca specialistii din sistem, iar in locul lor nu vin oameni cu aceeasi experienta. Lucrurile se leaga, iar lipsa de viziune economica impacteaza intreaga economie nationala", a aratat Vlasceanu.

Pretul creste, iar consumatorii vulnerabili vor fi cei mai afectati

Potrivit Institutului National de Statistica, pentru consumatorii reglementati pretul gazelor a fost majorat cu 16% in acest an. Pe bursa, insa, pretul energiei electrice este dublu fata de anul trecut, iar cel al gazelor a ajuns mai mare cu peste 40%.

Si, dupa cum avertizeaza presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, vrem, nu vrem, pretul energiei va continua sa creasca. Acest trend se manifesta in toata Europa, in special ca urmare a costurilor mari de mediu.

"Lucrul acesta, ne place sau nu ne place, se va intampla si la electricitate, si la gaze. Acesta poate fi un lucru bun pentru Romania si pentru producatorii nostri, pentru ca, in general, suntem exportatori de energie electrica si, in momentul in care se vor dezvolta noi capacitati de productie din Marea Neagra, probabil vom deveni exportatori si de gaze, deci un lucru bun pentru economia noastra. Dar va insemna cresterea pretului", a subliniat oficialul Concurentei.

In acest context, Chiritoiu a amintit ca inca nu a fost definit consumatorul vulnerabil, care va fi cel mai afectat de aceste scumpiri. Guvernul trebuia sa precizeze care consumatori pot fi incadrati in categoria "vulnerabili", astfel incat, de la 1 aprilie 2019, sa se poata aplica noile masuri de protectie pentru acesti consumatori. Insa, in noiembrie, Executivul a amanat acest termen pana in 2021.

In prezent, singura modalitate de a-i proteja pe cei care nu-si pot plati facturile este un tarif social, insa problema in acest caz este ca acei consumatori nu pot depasi o anumita cantitate de energie, foarte mica, iar daca fac acest lucru platesc un tarif de doua ori mai mare decat cel clasic.

Potrivit unui raport al Centrului pentru Studiul Democratiei, 12% dintre consumatorii de energie ai Romaniei beneficiaza de tariful social la energie electrica, insa 42% dintre acestia nu isi dimensioneaza corect consumul si depasesc pragul alocat, astfel ca in final platesc facturi mult mai mari chiar si decat consumatorii obisnuiti.

#resurse energetice Romania, #resurse romania, #pret energie Romania , #Companii energetice